CSM se plânge la Comisia Europeană de proiectul care vizează pensiile: "Demers concertat menit să destabilizeze autoritatea judecătorească"

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, vineri, Comisiei Europene o informare privind proiectul care vizează pensiile magistraţilor, în care reclamă că „procedura de elaborare şi dezbatere a propunerii legislative este marcată de deficienţe grave din perspectiva dialogului interinstituţional şi a lipsei oricărei raportări la principiile şi celelalte exigenţe care rezultă din Constituţia României şi din documentele internaţionale relevante”.

„Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, raţiunile promovării acestuia ţinând exclusiv de considerente electorale”, se arată în informare.

CSM precizează că nu a existat niciun fel de consultare a sistemului judiciar în perioada premergătoare elaborării propunerii legislative, iar avizul negativ transmis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost complet ignorat.

Consiliul susţine că modul în care se derulează procedura parlamentară referitoare la această propunere legislativă a condus deja la o reluare a trendului ascendent al solicitărilor de eliberare din funcţie iar în situaţia în care demersul se va finaliza şi legea va fi adoptată, sistemul judiciar va ajunge într-un blocaj.

„De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenţia de a solicita eliberarea din funcţie prin pensionare”, a adăugat sursa citată.

CSM menţionează că gestionarea resurselor umane reprezintă deja o provocare critică pentru sistemul judiciar.

„Situaţia prezentată pune în lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească. Consecinţele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficienţa şi calitatea actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informaţiile vehiculate constant în spaţiul public, având ca sursă chiar exponenţi importanţi ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraţilor români, în condiţiile în care sunt prezentaţi doar ca nişte beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultăţile economice şi sociale pe care le traversează societatea”, afirmă în continuare Consiliul.

CSM susţine că se ignoră faptul că independenţa justiţiei, esenţială pentru existenţa unui stat de drept, implică şi securitatea financiară a magistraţilor şi că, în mod deliberat, este omisă şi prezentarea efortului susţinut al magistraţilor români care, în pofida unor condiţii de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaş.

„În acelaşi timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistraţii români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicţii şi incompatibilităţi din statele Uniunii Europene. În acest fel, în mod nedrept, încrederea societăţii în justiţie este ştirbită, iar denigrarea magistraţilor reprezintă o constantă în multe luări de poziţie, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora”, susţine CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră necesară o reflexie comună cu instituţiile europene asupra implicaţiilor majore a acestei propuneri legislative adoptate în regim de urgenţă fără o consultare reală a sitemului judiciar şi fără o evaluare adecvată a impactului său sistemic asupra funcţionării şi independenţei justiţiei, precum şi asupra statului de drept.

CSM solicită o discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene.