Crimele trecutului, nepedepsite. Procurorul General, somat să redeschidă dosarele comunismului

Regimul dictatorial instaurat cu tancurile sovietice a lăsat urme adânci, iar crimele - în marea lor majoritate - au rămas încă nepedepsite, astfel că procurorul general al României, Augustin Lazăr, are obligaţia să intervină şi să redeschidă dosarele comunismului, a solicitat Teodor Mărieş.
Teodor Marieş
Teodor Marieş (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Pe rolul diferitelor Parchete din ţară au existat diverse plângeri ale membrilor asociaţiilor şi federaţiilor foştilor deţinuţi politici anticomunişti, precum şi ale altor disidenţi şi luptători anticomunişti, care au fost complet neinstrumentate sau închise de către procurori cu trecut comunist şi la comanda Securităţii, a atras atenţia preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Justiţiei, Raluca Prună, şi procurorului general Augustin Lazăr.

În documentul citat, Teodor Mărieş remarcă faptul că Raluca Prună nu a aderat la recenta declaraţie de condamnare a deportărilor masive în Siberia orchestrate de Uniunea Sovietică şi nici nu a susţinut Acordul interstatal pentru constituirea Tribunalului internaţional pentru investigarea crimelor comunismului.

Condamnarea deportărilor în Siberia

"Asociaţia 21 Decembrie 1989 salută Declaraţia comună a miniştrilor Justiţiei din Polonia, Ukraina şi cele trei state baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - de condamnare a deportărilor masive în Siberia cărora le-au căzut victime cetăţenii lor începând cu anii '40 şi au cerut Rusiei să recunoască aceste crime, să ofere compensaţii celor afectaţi sau familiilor acestora şi să renunţe la retorica de 'glorificare' a trecutului sovietic.

Din motive neclare, Miniştrii Justiţiei de la Chişinău şi Bucureşti nu figurează în document dar îl pot semna şi ulterior până la 28 Iunie a.c. data la care se marchează 76 de ani de la prima ocupaţie sovietică a României, asupra Basarabiei şi Nordului Bucovinei - şi le cerem să adere la această Declaraţie din 14 Iunie, a celor 5 miniştri", se arată în scrisoarea citată.

Teodor Mărieş reaminteşte ca în august 2015 la Tallin, în cadrul Conferinţei de comemorare a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, aceiaşi miniştri ai Justiţiei au iniţiat un Acord interstatal pentru constituirea Tribunalului internaţional pentru investigarea crimelor comunismului.

Încă se aşteaptă ca miniştrii Justiţiei de la Chişinău şi Bucureşti să semneze Acordul de la Tallin, aşa cum fostul ministru al Justiţiei a promis.

Redeschiderea dosarelor comunismului

"În acest context, solicităm Procurorului General al României şi redeschiderea dosarelor comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile aşa cum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie a cercetat recent şi cum Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în cazurile Vişinescu şi Ficior, iar Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie a României a confirmat, însuşindu-şi consideraţiile şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului deschisă de cauzele Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase s.a. c. România, privind dosarele Revoluţiei din Decembrie 1989, şi Asociaţia 21 Decembrie Mărieş (II) Mocanu şi Stoica c. România, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.

Folosim acest prilej pentru a reaminti că pe rolul diferitelor Parchete din ţară au existat diverse plângeri ale membrilor asociaţiilor şi federaţiilor foştilor deţinuţi politici anticomunişti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenţi şi luptători anticomunişti cum au fost Cicerone Ioniţoiu sau Vasile Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (şi mulţi alţii, să ne ierte cei pe care nu i-am menţionat) cercetări care au fost complet neinstrumentate sau închise sub pretextul prescripţiei de către procurori cu trecut comunist şi la comanda securităţii, şi insistăm ca acestea toate să fie inventariate, să fie făcută publică o informare asupra situaţiei fiecăruia şi să fie redeschise şi extinse cercetările, unele să fie conexate şi instrumentate adecvat.

Să nu uităm că victime ale comunismului criminal au fost şi cei care au murit pentru libertate sub represiunea din Decembrie '89 şi 13-15 Iunie '90!"

O incursiune în istorie

"După dezvelirea la 31 Mai 2016, la Bucureşti a Monumentului ARIPI, al Victimelor Comunismului, cu memorabilele declaraţii de condamnare a represiunii comuniste, a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, a Preşedintelui României din perioada 1996-2000, domnul Emil Constantinescu şi a Preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Anticomunişti din România - AFDPR, domnul Octav Bjoza, aflăm încă un gest simbolic remarcabil: în capitala Estoniei urmează să fie ridicat un monument pe care vor fi inscripţionate numele celor care au fost ucişi în timpul ocupaţiei sovietice.

Evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989 au făcut posibilă nu doar înlăturarea de la putere a lui Ceauşescu şi a nomenclaturii partidului comunist ci şi restaurarea statului de drept în România.

Dezmembrarea URSS în anul 1991 a plasat definitiv România pe orbita europeană, deşi se semnase un tratat în acelaşi an cu URSS, România fiind privită ca stat-satelit al acesteia, după ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei şi aservirea URSS. În anul 1994, România a aderat şi a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Convenţia EDO. Ulterior a început integrarea în structurile politice şi de apărare euro- atlantice, printr-un parteneriat cu SUA şi ţările vest-europene.

În anul 2004 România a fost admisă în NATO. În anul 2007, România a semnat Tratatul UE şi a devenit membru al Uniunii Europene, în arhitectura căreia dreptul comunitar este de directă şi imediată aplicare; Carta drepturilor fundamentale în UE este un document cu forţă juridică, cu directă şi imediată aplicare.

Parlamentul României, prin declaraţia legii nr.187/1999, a stabilit că "Puterea comunistă instaurată în România începând cu data de 6 martie 1945 a exercitat, în special prin organele securităţii statului, ca poliţie politică, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale..."

Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România afirmă expres, la pct.14: (14) Reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii ‘70 şi ‘80. Arestarea şi asasinarea celor mai curajoşi oponenţi - omorârea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat şi judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le consideră vinovate de trădare.

Preşedintele României, Traian Băsescu, în mesajul magistral rostit în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, la 18 Decembrie 2006, a declarat oficial:

"Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând Partidul Comunist Român şi Securitatea. Vreau să fiu bine înţeles. Nu mă refer nicio clipă la marea masă a membrilor de partid, a căror unică activitate era să-şi achite cotizaţia şi să participe lunar la şedinţe golite de orice conţinut. Mă refer la instituţia "partidului conducător", deci la aparatul care a făcut posibil regimul totalitar comunist. În cazul Securităţii, a fost vorba de o instituţie esenţială în susţinerea statului totalitar comunist, ilegitim şi criminal.

În numele statului român, îmi exprim regretul şi compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, şi-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii."

În aşteptarea Justiţiei

Asociaţia "21 Decembrie 1989" aşteaptă ca toate declaraţiile şi Acordurile internaţionale să fie urmate de fapte concrete şi de consecinţe în plan judiciar, respectându-se hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave privind istoria noastră recentă şi ca delimitare de crimele trecutului.

Teodor Mărieş a subliniat că organizaţia pe care o reprezintă se aşteaptă ca dosarele recent redeschise privind revoluţia şi mineriada să fie instrumentate în mod just, de echipe de cercetare a căror integritate şi profesionalism să nu fie puse la îndoială de urmaşii victimelor.

În final, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 a subliniat că aşteaptă soluţii juste, care să fie date cu celeritate, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne