Iohannis îi răspunde lui Putin. "Aceste ameninţări nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă"

Ameninţările venite din partea Rusiei legate de sistemul antirachetă nu au bază reală şi nu pot să intimideze România, dimpotrivă, reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis cu prilejul deschiderii Programului "Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil".

"Regiunea Mării Negre are o semnificaţie specială pentru securitatea internaţională, fiind, pe de o parte, frontieră pentru NATO şi Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, un punct de congruenţă comercială, culturală şi de securitate între Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

Se poate spune, de asemenea, că reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO şi Uniunii Europene, cu toate ameninţările, riscurile şi provocările care vin din aceste regiuni. Acest spaţiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic şi energetic.

Prezenţa unor conflicte îngheţate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalităţii transfrontaliere şi tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar şi crucială pentru securitatea continentului nostru şi chiar a spaţiului euro-atlantic în ansamblu", a declarat preşedintele.

Iohannis susţine că, din păcate, situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv. "În prezent ne confruntăm cu un spectru mai larg de provocări, cu un complex de ameninţări pe care nu le puteam anticipa cu câţiva ani în urmă şi care fac mediul de securitate imprevizibil".

"În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră. Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violenţă, terorism internaţional care afectează continentul european şi migraţie ilegală.

Aceste fenomene sunt favorizate şi de dificultatea găsirii unor soluţii durabile pentru criza din Siria sau Yemen şi pentru stabilizarea situaţiei din Libia şi Irak. Simultan, ne confruntăm cu ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate şi promptitudine", a continuat şeful statului.

În viziunea lui Iohannis, cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii şi a rezilienţei statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătatea noastră.

"Cred, aşadar, că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora. România acţionează responsabil şi contribuie substanţial prin iniţiativele pe care le-a promovat şi le promovează la realizarea acestui obiectiv", a punctat preşedintelui.

Se apropie Summit NATO de la Varşovia şi, potrivit lui Iohannis, România va pleda inclusiv în cadrul acestuia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică.

"Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.

Problema securităţii energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă. Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.

În acest mediu de securitate regional complex şi instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi a profilului său în NATO şi în Uniunea Europeană. Aceste priorităţi răspund pe deplin şi aşteptărilor cetăţenilor noştri", a mai precizat liderul de la Cotroceni.