Consiliul Naţional Secuiesc insistă: Vom cere ca proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc să fie depus şi a cincea oară

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) Izsak Balazs a anunţat, miercuri, că va cere parlamentarilor maghiari membri ai organizaţiei sale, ca proiectul legislativ privind autonomia Ţinutului Secuiesc să fie înaintat şi pentru a cincea oară în Parlamentul României.

"Vom analiza. Sunt ferm şi sunt hotărât, ca preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc, voi cere CNS să hotărască şi înaintarea pentru a 5-a oară a proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc [...] La prima înaintare în Parlament a proiectului, în 2004, a fost o dată dezbătut în Senat, s-a refuzat fără să fie dezbătut, apoi a urmat în Senat şi Camera Deputaţilor, au trecut 7 ani, din 2004-2012, nu a fost atât de urgent pentru clasa politică română să dea un 'Nu' atât de prompt ca acum. Probabil vor veni analiştii şi vor spune cui se datorează această promptitudine, această grabă şi folosirea unui ton deseori incitant. Nu este nevoie, nu se rezolvă crizele şi nu se poate clădi viitorul unei ţări pe ură", a declarat Izsak Balázs, pentru Agerpres, citat de Hotnews.ro, după ce Senatul a respins, în calitate de for decizional, proiectul privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

Proiectul de lege, care a generat un adevărat seism în rândul clasei politice româneşti, a fost iniţiat de deputaţii Zsolt-Istvan Biro şi Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza de la CNS. Izsak Balasz afirmă că proiectul era cunoscut de întreaga clasă politică încă în 2004 şi subliniază că, deşi a fost respins de toţi preşedinţii României ce s-au perindat de atunci, hotărârea secuilor în această privinţă rămâne neschimbată – doresc să obţină autonomia Ţinutului Secuiesc. Cu toate acestea, liderul CNS recunoaşte că nu şi-a făcut iluzii că proiectul ar fi fost adoptat.

"Pe undeva eram şi mulţumiţi, dar eram şi conştienţi de faptul că proiectul nu va fi adoptat, deci nu am avut iluzii în privinţa asta. Consider surprinzătoare reacţiile vehemente din Bucureşti, ca şi cum ar fi un proiect nou nouţ. Bineînţeles, toată clasa politică română îl cunoaşte din 2004, când a fost înaintat prima dată Parlamentului. Aceasta era a patra înaintare şi au avut ocazia să cunoască conţinutul şi doleanţele noastre, atât partidul de guvernământ, cât şi opoziţia. Să cunoască doleanţele secuilor, care nu se schimbă nici dacă la Bucureşti au loc nişte reacţii deosebit de vehemente, care consider că sunt legate de criza generată de epidemie şi de faptul că elita politică română nu are un proiect pentru soluţionarea acestei crize. Nu este un drum bun de a instiga o parte a populaţiei împotriva celeilalte părţi. Secuii sunt hotărâţi să urmeze această cale constituţională şi să obţină autonomia Ţinutului Secuiesc pe cale legislativă. Chiar şi atunci domnul Iohannis spune că pe timpul preşedinţiei sale acest lucru nu se va întâmpla. Am auzit asta şi de la domnul Ion Iliescu, şi de la domnul Traian Băsescu. Hotărârea noastră nu s-a schimbat pe fondul acestor reacţii din partea şefilor se stat", a mai susţinut Izsak Balázs.

Reamintim că un proiect de lege marca UDMR care prevede autonomie pentru Ţinutul Secuiesc a trecut, tacit, de Camera Deputaţilor. Conform iniţiativei legislative, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut, care ar deveni, dacă proiectul ar fi fost votat de Senat, regiune autonomă cu personalitate juridică în România. Detalii aici

Întrunit în regim de urgenţă, miercuri, Senatul a respins cu majoritate de voturi proiectul care a stârnit valuri de nemulţumire în societate.