Consilier de spionaj al SUA pe statul de plata al companiei chineze Huawei

Logo-ul companiei chineze Huawei Technologies Co Ltd.
Logo-ul companiei chineze Huawei Technologies Co Ltd. (INDRANIL MUKHERJEE / AFP / Getty Images)

WASHINGTON - Un vechi consilier al directoratului American de Inteligenţă Naţională (U.S. Director of Naţional Intelligence) a demisionat, după ce guvernul a aflat că acesta a lucrat din 2010 ca şi consultant plătit de Huawei Technologies Ltd., o companie de tehnologie din China, care este acuzată de spionaj de către SUA, potrivit agenţiei Associated Press.

Theodore H. Moran, un respectat expert în domeniul investiţiilor internaţionale cu China şi profesor la Universitatea Georgetown, a lucrat din 2007, în calitate de consilier al panoului consultativ al directoratului de inteligenţă privind investiţiile străine în Statele Unite ale Americii. Moran, a fost de asemenea consilier în consiliul naţional de inteligenţă (Naţional Intelligence Council ), un grup de 18 analişti de rang înalt şi experţi în politică, care oferă agenţiilor de spionaj din SUA verdicte cu privire la problemele internaţionale importante.

Cazul evidenţiază relaţia tensionată dintre guvernul SUA şi Huawei, companie de top a Chinei în domeniul infrastructurii de telecomunicaţii şi internet, care a fost acuzată în SUA ca fiind o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale. Huawei a contestat agresiv această afirmaţie, directorul executiv al companiei, Ren Zhengfei, declarând că firma a decis să renunţe la piaţa americană.

Moran, având autorizaţie de securitate ce i-a permis accesul la materiale sensibile, a fost forţat să se retragă din aceste roluri, după ce Rep Frank Wolf, R-Va. , a făcut în luna septembrie, o sesizare directorului de informaţii, James Clapper, că activitatea lui Moran în consiliul consultativ internaţional pentru Huawei "compromite capacitatea sa de a consilia biroul său".

"Este de neconceput ca cineva care se află în bordul Huawei să aibă, de asemenea, permisiunea de a consilia comunităţi de inteligenţă în investiţiile străine în Statele Unite", a scris Wolf.

Moran, care la început a refuzat să discute această problemă, a afirmat într-o declaraţie făcută vineri la AP: "Am fost total transparent." El a spus că a informat Consiliul Naţional de Informaţii încă din 2010 despre calitatea sa de membru în grupul consultativ Huawei.

"M-am conformat cu toate raportările şi procedurile de conflict de interese ale Consiliului Naţional de Informaţii", a declarat Moran.

Un purtător de cuvânt al biroului Clapper a confirmat, vineri, că Moran nu mai face parte din consiliul de inteligenţă "efectiv septembrie 2013", dar a refuzat să răspundă la alte întrebări suplimentare, citând actul de confidenţialitate din SUA.

De asemenea, demisia lui Moran a fost confirmată de Wolf şi doi oficiali federali care au vorbit în condiţii de anonimat, deoarece aceştia nu au fost autorizaţi să discute cazul public.

"Dacă el vrea să facă o mulţime de bani prin consilierea Huawei, aceasta e prerogativa lui ", a declarat Wolf AP." Dar el nu ar trebuit să se afle într-un consiliu consultativ critic care oferă inteligenţă şi consultanţă cu privire la investiţiile străine în ţara noastră".

Într-un document de regulamente distribuit de Huawei, Moran a scris în luna mai că, "ţintind una sau două companii, pe criteriul originii lor naţionale, nu afectează securitatea Statelor Unite, într-o lume în care lanţurile de aprovizionare sunt la nivel mondial". Moran a criticat ceea ce a descris ca "o politică de discriminare şi denaturare care descurajează investiţiile interne valoroase venite din străinătate, oferind în acelaşi timp un precedent pentru practici de imitare (copycat) extrem de dăunătoare în alte ţări".

Anul trecut, Comitetul de Inteligenţă a declarat că Huawei şi o altă firmă numită ZTE, reprezintă o ameninţare, pentru că ar putea permite serviciilor de informaţii chineze să manipuleze reţelele de comunicaţii americane. Comisia a declarat că nu a putut dovedi abateri, dar recomandă ca acestor societăţi să le fie interzis de a mai opera în ţară.

"În măsura în care aceste companii sunt influenţate de către stat sau furnizează serviciilor de inteligenţă chineze acces la reţele de telecomunicaţii, posibilitatea de spionaj economic şi străin de către o naţiune străină, deja cunoscută a fi un important infractor în spionajul cibernetic, există", a scris comitetul, în raportul său.

William Plummer, vice-preşedintele companiei Huawei pentru afacerile externe, a refuzat să discute despre demisia lui Moran, dar a declarat că suspiciunile SUA cu privire la Huawei au creat "o perdea de fum politic." El a afirmat că această controversă s-a ridicat la un "joc politic care ţine Huawei ostatic pentru a obţine un fel de balanţă cu guvernul chinez. Huawei nu este nicio ameninţare pentru reţelele şi datele din SUA".

Plummer a spus că Moran şi alţi consilieri au discutat cu directorii de la Huawei despre relaţii comerciale, politică şi comerţ. La începutul acestui an, ca o condiţie de a permite companiei SoftBank Corp să cumpere compania Sprint pentru 20.1 miliarde de dolari, administraţia Obama a forţat companiile să promită că nu vor utiliza echipamente Huawei şi că, în viitor, vor solicita aprobare pentru achiziţionarea de noi furnizorii.

În 2007, Huawei s-a asociat cu Bain Capital, o firmă cu capital privat fondată de candidatul republican la preşedenţie Mitt Romney, pentru a cumpăra 3Com Corp, o firmă americană de echipamente informatice. Romney a părăsit firma de atunci. Oferta s-a prăbuşit pe fondul preocupărilor legate de securitatea naţională citate de Congres şi Comitetul SUA privind investiţiile străine în Statele Unite, o comisie de interagenţii, care analizează mişcările financiare ale firmelor străine în interiorul SUA.

Luna trecută, doi preşedinţi din comisia Senatului l-au consultat pe Clapper cu privire la posibila ameninţare a securităţii naţionale pe care ar putea să o reprezinte extinderea parteneriatului companiei Huawei cu firme de telecomunicaţii din Coreea de Sud.

Directorul biroului de inteligenţă nu e dispus să descrie atribuţiile lui Moran legate de bordul de investiţii străine sau de Consiliul Naţional de Informaţii. Nu este încă clar dacă locul anterior de muncă a lui Moran ar fi în curs de revizuire pentru o posibilă părtinire sau dacă guvernul a investigat posibilitatea ca şi alţi consilieri de informaţii să fi fost de asemenea plătiţi de către companii străine. De asemenea, nu a explicat de ce Moran a fost forţat să demisioneze acum, la trei ani după ce a fost angajat de către Huawei şi după ce a dezvăluit, încă din 2011, apartenenţa sa, într-un material biografic publicat ca urmare a participării sale la o conferinţă în Viena.

Într-o scrisoare către directorul de inteligenţă, Wolf a cerut o listă cu alţi membri şi consilieri din Consiliul Naţional de Inteligenţă, precum şi o copie a regulamentului de conflict de interese, însă nu a primit informaţiile cerute.

alte articole din secțiunea Externe