Comisia Iordache în acţiune: Recomandări esenţiale ale forurilor europene şi demersurile Opoziţiei, complet ignorate

Controversata OUG 92/2018, act normativ adoptat sub pretextul transpunerii recomandărilor Comisiei de la Veneţia în care ministrul Justiţiei a introdus amendamente care ar putea închide DNA-ul şi afecta grav DIICOT şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte, a primit, din nou, undă verde în Comisia Iordache, pentru a merge la Senat unde se va da votul final.

Reamintim că respectiva OUG a fost dezbătută şi a primit raport de admitere în condiţiile în care în raportul MCV se recomandă suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi revizuirea legilor justiţiei (ceea ce ar trebui să facă OUG 92) ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). Ori, parte dintre prevederile OUG 92 sunt contrare recomandărilor experţilor europeni.

Un astfel de exemplu este prevederea conform căreia "judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă." Ori, Comisia de la Veneţia a criticat acest amendament, cerând abandonarea acestuia. Mai exact, forul european arată că magistraţii "sunt îndreptăţiţi să îşi exprime opiniile asupra modului de funcţionare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea şi implicaţii politice, dat fiind că funcţionarea sistemului judiciar este un subiect de interes public". Însă aceste prevederi au fost păstrate deşi USR a cerut eliminarea lor. PSD şi-a impus însă voinţa.

Tot astăzi, USR a propus reducerea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor din justiţie de la 4 ani, la 3 ani, pentru a nu se bloca activitatea instanţelor. Amendamentul a fost de asemenea respins.

Un alt subiect intens dezbătut a fost numirea procurorilor din fruntea Parchetului General, a DNA şi DIICOT. USR a cerut ca, aşa cum recomanda şi Comisia de la Veneţia, avizul CSM să fie obligatoriu. Cererea lor a fost însă respinsă. La rândul lor, liberalii au cerut ca refuzul numirii pe motiv de legalitate să nu fi supus niciunei condiţii. Şi amendamentul lor a fost respins.

Pe de altă parte, PSD a reuşit să crească vechimea necesară magistraţilor pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la 10 ani cât era în OUG 92 la 15 ani. USR propusese 10 ani iar vechimea de 15 ani a fost propusă de Robert Cazanciuc (PSD) şi de PNL. Iniţial, în legile Justiţiei modificate de PSD-ALDE vechimea care se cerea era de 18 ani.

În discuţii a apărut şi celebrul articol 7, pe care PSD insistase să îl păstreze, respectiv acel amendament care prevede, printre altele, că procurorii DNA trebuie să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori CSM, iar aceştia au fost angajaţi prin interviu, nu concurs, practic absolut toţi ar fi trebuit să plece. Teoretic, legea nu poate retroactiva, dar practic procurorii vizaţi riscă oricând să fie contestaţi în instanţă de către avocaţii inculpaţilor pe motiv că nu îndeplinesc condiţiile legale de numire.

În şedinţa anterioară a Comisiei Iordache, respectiv şedinţa de dinainte ca legea să fie adoptată în Camera Deputaţilor, Opoziţia a încercat să rezolve problema, însă coaliţia PSD-ALDE a respins atât propunerea de abrogare a articolului din care reiese că legea ar putea retroactiva, cât şi pe cea de modificare a lui astfel încât să reiasă clar că procurorii deja aflaţi pe posturi nu vor fi afectaţi.

Astăzi însă, în comisie, s-au adus aşa-zise clarificări, prin adoptarea unui amendament propus de Şerban Nicolae care prevede ca procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt delegaţi sau detaşaţi în cadrul Parchetului de lângă ICCJ, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte Parchete, îşi pot desfăşura în continuare activitatea în cadrul acestora pe durata detaşării sau delegării numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de legile 303 şi 304 cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit deputatului Stelian Ion, de la USR, acest lucru nu schimbă practic cu mai nimic lucrurile, căci procurorii detaşaţi sau delegaţi care nu îndeplineau condiţiile sunt chiar cei ale căror delegări au încetat deja după ordonanţa Toader.