Comisia Europeană nu renunţă la MCV: Provocările la adresa independenţei Justiţiei, o serioasă sursă de îngrijorare

Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, atunci când ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană, reiese dintr-un comunicat de presă remis miercuri de Executivul UE.

Raportul analizează în mod concret progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

"Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe Guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei", a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Raportul trece în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.

Potrivit documentului citat, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător.

"Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei şi sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare", arată CE.

Pe de altă parte, Comisia Europeană "nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu".

"Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate", a transmis CE.

Despre Legile justiţiei şi OUG 13

"În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului (OUG 13) vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga ţară. Deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public.

O altă controversă a apărut, de asemenea, o dată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar. Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Cele trei legi ale justiţiei, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea instanţelor, a parchetelor şi chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenţei sistemului judiciar şi a sistemului de justiţie în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie.

Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecţiei Judiciare şi răspunderea personală a magistraţilor, precum şi numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independenţa sistemului judiciar şi ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independenţa sistemului judiciar. Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar."

Pentru a citi integral raportul intraţi aici.