Comandant NATO: Prezenţa în regiunea Baltică este necesară pentru a opri “agresiunea” rusă
Curtis Scaparrotti, comandantul NATO în Europa (Florin Chirilă/Epoch Times România)
Desfăşurarea de resurse suplimentare de către NATO în regiunea Baltică, în ciuda opoziţiei Rusiei, este un pas “necesar” ţinând cont de “acţiunile agresive” ale Moscovei, a declarat generalul Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa.
Generalul american Scaparrotti a declarat joi, la summitul NATO din Bruxelles, că “patru batalioane nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia”, făcând referire la forţele suplimentare staţionate în ultimele luni pe flancul estic al alianţei şi în Polonia, potrivit RFE/RL.
“De fapt, cele patru batalioane reprezintă un element de descurajare faţă de orice agresiune a Rusiei cu privire la graniţele alianţei NATO”, a adăugat generalul.
“Cele patru batalioane sunt conectate la toate capabilităţile noastre aeriene, maritime şi cibernetice, sunt conectate la sediul nostru, de la nivel tactic până la cel strategic.
“Aşadar, ele reprezintă o garanţie din partea NATO pentru siguranţa graniţelor regiunii euro-atlantice, aşa cum este văzută de NATO”, a adăugat el.
Întrebat dacă el consideră Rusia o ameninţare sau un potenţial prieten al NATO şi SUA, Scaparrotti a precizat că “noi dorim ca Rusia să fie un membru productiv al Europei, însă trebuie să respecte şi să opereze în cadrul internaţional pe baza regulilor care au fost stabilite”.
Generalul a mai afirmat: “Activitatea malignă a Rusiei este cea care mă îngrijorează. Ştiţi, ei au încălcat graniţele. Ei au resetat teritorii pentru prima dată de la cel de-al doilea război mondial prin folosirea agresiunii.
“Ei ocupă ţări fără permisiunea acestora. Uneori, sunt oarecum agresivi în domeniul nostru militar. Aceasta este activitatea pe care aş dori să o schimb”.
Referitor la activităţile Rusiei în Ucraina, Scaparrotti a reiterat că NATO nu acceptă nici ocuparea peninsulei ucrainene Crimeea şi nici prezenţa ruşilor în estul Ucrainei.
Rusia a anexat Crimeea în martie 2014 şi a oferit suport separatiştilor din estul Ucrainei care sunt implicaţi într-un război cu forţele guvernamentale din Kiev, conflict care a provocat peste 10.300 de morţi începând cu aprilie 2014 şi a determinat SUA şi Uniunea Europeană să aplice mai multe seturi de sancţiuni împotriva Moscovei.
Scaparrotti a precizat că summitul din 16 iulie dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin în Helsinki face parte dintr-o abordare dublă, care implică un amestec de apărare şi intimidare puternică, precum şi “comunicare”.
În luna aprilie, Scaparrotti s-a întâlnit cu generalul rus Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei Rusiei, în capitala azeră Baku, ca parte a eforturilor de reducere a tensiunilor dintre cele două ţări.
“Am comunicat în mai multe ocazii. Cred că este bine să ne asigurăm că nu există erori, şi în cazul în care se întâmplă ceva, să putem discuta rapid unii cu alţii”, a mai susţinut generalul.
Scaparrotti a afirmat că situaţia legată de războiul de 17 ani din Afganistan “se va îmbunătăţi”, notând recenta încetare a focului de 18 zile cerută de Kabul în cadrul luptei sale cu forţele talibane care urmăresc răsturnarea guvernului susţinut de Occident.
“Există o dorinţă reală acolo la un nivel scăzut [în rândul militanţilor talibani] de a avea pace”, a susţinut generalul.
El a mai precizat că liderii NATO prezenţi la summitul din Bruxelles din 11-12 iulie au căzut de acord să extindă ajutorul financiar pentru Afganistan până în 2024.
“Mesajul este următorul: suntem aici până când obţinem condiţiile de care avem nevoie în Afganistan. Şi talibanii nu au o soluţie militară pentru aceasta. Ei trebuie să fie la masa negocierilor”, a concluzionat generalul american.
