Ciocolata cu frunze de coca, mai sănătoasă şi fără zahăr, este prezentată la Londra (video)
Ciocolată organică (Youtube.com)
Ciocolata fără zahăr evită efectele nocive ale acestui produs. Producătorii susţin că sortimentele de ciocolată cu coca vor transforma America de Sud în al treilea centru de ciocolată din lume.
La „Forumul de Ciocolată” ce a avut loc la Centrul de Conferinţe America Square din Londra au fost invitaţi săptămâna trecută peste 300 de producători, care au discutat despre tendinţele industriei, inclusiv elaborarea ciocolatei cu frunze de coca în loc de zahăr în vederea evitării efectelor nocive ale produsului. Evenimentul s-a focusat pe viitorul ciocolatei şi a acoperit subiecte cum ar fi cultura de cacao, inovarea în acest sector sau modul în care industria ciocolatei poate reduce cantitatea de zahăr pentru a obţine un produs mai sănătos.
Una dintre cele mai revoluţionare idei prezentate la această ediţie a fost posibilitatea de a crea o ciocolată "mai sănătoasă" şi "fără zahăr", prin amestecarea de cacao cu coca din Peru, dar fără alcaloizi.
Această nouă formulă a fost rezultatul unei întâmplări a cercetătorului Gregory Aharonian, care se afla într-o excursie în America de Sud. După ce a "amestecat ceai de coca cu cacao", el a descoperit că această plantă "reduce gustul amar al ciocolatei", aşa cum a relatat la EFE, propriul creator al patentului, care este şi preşedinte al KukaXoco.
"Din fericire, tehnologia mea funcţionează fără alcaloizi de dependenţă – componente de dependenţă se găsesc în frunze de coca - şi nu este nimic ilegal în speciile de coca", a susţinut Aharonian, care a prezentat proiectul Companiei Naţionale de Coca (ENACO) din Peru.
Această descoperire ar putea fi benefică pentru consumator, deoarece ciocolata sub diferite forme şi alte produse derivate din cacao pot avea până la 80% zahăr şi grăsimi.
"Zahărul este asociat, conform diferitelor studii, cu boli cum ar fi diabetul, hipertensiunea şi obezitatea", a spus Aharonian, care a remarcat "ironia" de a se folosi "planta de coca, ce este considerată rea pentru legătura sa cu cocaina" pentru a înlocui ceea ce el consideră "un drog chiar mai rău: zahărul."
De asemenea, Aharonian se asigură de faptul că formula sa ar putea salva viitoare "plângeri" la adresa industriei de ciocolată din cauza utilizării zahărului. A argumentat că a discutat cu alţi experţi din domeniu în discursul intitulat "Companiile de ciocolată ar putea să se confrunte cu procese legale privitor la resposabilitatea fabricantului pentru folosirea zahărului."
Al treilea centru de ciocolată
De asemenea, omul de afaceri Aharonian are "ambiţia" să transforme "America de Sud" în "al treilea centru de ciocolată" după Europa şi Statele Unite, dorind să elimine proasta reputaţie a frunzei de coca, care "întotdeauna a fost asociată cu droguri şi arme" şi pentru a deschide "piaţa pentru alte produse, cum ar fi ceaiul".
În acest moment, proiectul se preocupă de investiţii şi se aşteaptă să fie lansat pe piaţa internaţională în anul următor.
Această nouă viziune a ciocolatei nu ar fi fost posibilă fără participarea ENACO - singura companie autorizată să utilizeze frunza de coca -, a declarat la EFE Rafael Canovas, directorul general al companiei peruane.
Canovas a subliniat faptul că, în cazul în care acest proiect continuă, ar putea contribui la o mai bună calitate a vieţii pentru agricultorii "înregistraţi în mod corespunzător", care cultivă frunze de coca în scopuri legale. Cultivatorii şi-au expus punctul de vedere în acest forum fiind reprezentaţi de Fortin Bley - un fermier din Coasta de Fildeş ce cultivă frunze de coca - care a explicat asistenţilor condiţiile de muncă cu care se confruntă oamenii din sat. Prin fotografii, el a arătat că locuinţele muncitorilor sunt realizate din lut şi nu au întotdeauna apă potabilă, explicând că acest lucru a făcut ca până de curând să folosească unelte de fier, mai puţin sigure atât pentru fructele de cacao cât şi pentru angajaţi.
Acesta este motivul pentru care el a comunicat antreprenorilor de ciocolată că este fundamental să existe un dialog cu agricultorii, precum şi importanţa de a lucra într-un comerţ echitabil, sub formă de schimb, "unde omul şi produsul sunt puse în valoare", aşa cum se împart în mod egal beneficiile vânzărilor de produse între agricultori şi companii.
