Cine finanţează activităţile lui Nicuşor Dan?

Răspunsuri la o campanie de insinuări
Nicuşor Dan, 41, fondator al organizaţiei "Salvaţi Bucureştiul", arhivă
Nicuşor Dan, 41, fondator al organizaţiei "Salvaţi Bucureştiul", arhivă (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Începând cu anul 2006, matematicianul Nicuşor Dan, cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică “Simion Stoilow” al Academiei Române, s-a implicat în rezolvarea problemelor de urbanism ale capitalei. Asociaţia “Salvaţi Bucureştiul” pe care a creat-o şi pe care o conduce a preluat unele îndatoriri ale instituţiilor publice: primăriile, prefectura, inspectoratul de stat în construcţii, ministerul culturii, arhitectul şef al capitalei, ordinul urbaniştilor. Aceste instituţii au abdicat de la misiunea lor de prezervare a patrimoniului, de respectare a legii, de protejare a spaţiilor verzi, de apărare a dreptului la proprietate privată al cetăţenilor Bucureştiului, fiind corupţi de grupuri de interese, generic numite “mafia imobiliară”. Astfel, ASB a acţionat în instanţă pentru a apăra interesele Bucureştiului şi ale bucureştenilor. ASB a acţionat atât împotriva Primăriilor atunci când acestea comiteau abuzuri, dar şi de partea Primăriilor, atunci când acestea, în cârdăşie cu grupurile de interese mafiote, intenţionat nu se apărau în instanţă cu scopul premeditat de a pierde bani în favoarea complicilor lor. Astăzi, patru din cei şapte primari din Bucureşti sunt suspendaţi din funcţie sau şi-au dat demisia şi sunt cercetaţi penal pentru fapte grave de corupţie.

În paralel cu acţiunile în instanţă, ASB a realizat o multitudine de proiecte civice pentru ameliorarea calităţii vieţii bucureştenilor. În anexa acestui material se găsesc bugetele proiectele ASB implementate în perioada 1 decembrie 2009 – 31 martie 2016.

Având la activ aceste impresionante realizări, Nicuşor Dan va participa la alegerile pentru primăria Capitalei din 5 iunie 2016, şi este creditat cu şanse reale de a le câştiga. În condiţiile în care electoratul bucureştean pare dispus să-i acorde încrederea unui candidat independent şi anti-sistem, era de aşteptat ca grupurile de interese mafiote care doresc să-şi păstreze controlul asupra administraţiei locale din Bucureşti să orchestreze o campanie de discreditare dusă cu mijloacele politicianiste care le sunt caracteristice. Unul din cele mai importante atuuri ale lui Nicuşor Dan este tocmai transparenţa financiara completă şi neimplicarea în afaceri necurate de tipul celor care au dus la compromiterea clasei politice actuale.

Pentru a-l ataca, adversarii săi au ales să profite de realitatea neîncrederii anumitor segmente ale societăţii româneşti faţă de persoana miliardarului american Soros şi activităţile fundaţiei sale, lansând diversiunea unei presupuse finanţări masive a lui Nicuşor Dan din partea Fundaţiei Soros. Activitatea asociaţiei ASB condusă de Nicuşor Dan este în realitate finanţată în proporţie de 85% din fondurile structurale de la UE şi ţările asociate, restul de 15% fiind preponderent furnizate de organizaţii sau instituţii româneşti precum ICR sau Ordinul Arhitecţilor. Aşa-zisa finanţare din partea Fundaţiei Soros (fundaţie de altfel dispărută de ani buni din peisajul public românesc) datează din 2011 şi reprezintă două din granturile acordate de o fundaţie în care Soros figura drept unul din cei şase co-finanţatori. În realitate, doar 1200 de euro, sau 0,9% din totalul finanţărilor ASB pe ultimii 7 ani, provin de la Fundaţia Soros, şi aceia indirect.

Bugetul ASB (în total 145.000 euro în 7 ani) a fost folosit judicios pentru plata chiriei, utilităţilor, salariilor colaboratorilor, şi realizarea efectivă a proiectelor de grant. Cu resurse transparente şi extrem de limitate, depinzând în mare măsură de voluntariat, ASB este un pigmeu financiar care a reuşit să oprească diverşi “Goliaţi” ai afacerilor ilegale pentru care patru din cei şapte primari ai Bucureştiului sunt astăzi urmăriţi penal.

Sperăm că aceste argumente să fie suficiente pentru a demonstra, oricărei persoane de buna credinţă, falsitatea încercărilor de a-l compromite pe Nicuşor Dan prin colportări de informaţii tendenţioase şi contrare realităţii cifrelor.

Finanţatorul principal al ASB este EEA Grants. Acest organism reprezintă aşa-numitele “fonduri norvegiene”, adică fonduri structurale din partea guvernelor Islandei, Lichtenstein şi Norvegiei alocate ţărilor care au aderat la UE după 2004. Fondurile norvegiene nu reprezintă o donaţie voluntară ci o obligaţie a celor trei ţări de mai sus, ţări asociate UE, de a contribui la diminuarea inegalităţilor economice între ţările europene. În schimbul acordării acestor fonduri, cele trei ţări donatoare beneficiază de avantajele asocierii la UE, de exemplu participă cu drepturi depline la programele de cercetare FP7 ale UE, atrăgând fonduri de cercetare din partea UE şi implicit a României. Se poate spune aşadar că fondurile norvegiene sunt de aceeaşi natură cu fondurile structurale UE, cele din care România nu a reuşit să atragă decât 60% în exerciţiul financiar 2007-2013. Obţinând finanţări EEA Grants, ASB a îmbunătăţit practic absorbţia fondurilor structurale de către România.

Suma totală atrasă de ASB de la EEA Grants în decurs de 7 ani este de aproximativ 125.000 euro.

Finanţatorii instituţionali minori ai ASB sunt:

Ambasada Franţei şi CEE Trust 30.000 lei

Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor din România 15.940 lei

Ambasada Franţei şi Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor din România 21.000 lei

Uniunea Arhitecţilor din România (grant împărţit cu prodomo) 18.000 lei

Institutul Cultural Român 16.000 lei

CEE Trust 4.750 USD

Aceste instituţii sunt bine-cunoscute, cu excepţia ultimei.

Fundaţia CEE Trust

CEE Trust este o fundaţie americană care între 2001 – 2012 a distribuit 75 milioane USD în ţările din estul Europei pe diverse proiecte de tip ONG. Finanţatorii CEE Trust sunt şase fundaţii americane, printre care Fundaţia pentru o Societate Deschisă – fundaţia lui Soros. Putem presupune că această fundaţie a contribuit o şesime din fondurile distribuite de CEE Trust.

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a primit aşadar de la fundaţia lui Soros, indirect prin CEE Trust, o şesime din suma de 4750 USD, precum şi o şesime din jumătatea sumei de 30.000 lei, adică aproximativ 1200 euro. Banii au fost folosiţi pentru proiectele asociaţiei, de exemplu pentru situl de referinţe lexcivitas.ro.

În comparaţie cu sumele totale atrase de ASB în aceeaşi perioadă, finanţarea care provine (indirect) de la fundaţia Soros reprezintă procentajul simbolic amintit mai sus de 0,9 %.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii