Chirurgii din Cleveland efectuează primul transplant de uter din SUA
Un spital din SUA a anunţat că a efectuat primul transplant de uter din ţară. În acelaşi timp, unii critici susţin că această procedură este plină de riscuri şi că nu este necesară pentru salvarea vieţii, aşa cum se întâmplă în cazul unui transplant de rinichi, de exemplu, .
Eric Kodish discută cu mass media în timpul unei conferinţe de presă la Cleveland Clinic în 17 decembrie 2008, în Ohio, SUA. (J.D. Pooley/Getty Images)
Chirurgii din Cleveland susţin că au efectuat la sfârşitul lunii trecute primul transplant de uter, un nou domeniu care urmăreşte să ofere femeilor care nu au uter şansa de a face copii.
Într-o declaraţie publicată în 25 februarie, Cleveland Clinic a declarat că operaţia de 9 ore a fost efectuată în 24 februarie asupra unei femei în vârstă de 26 de ani, folosindu-se uterul unei donatoare decedate.
Fără a publica iniţial alte detalii, spitalul a declarat că starea pacientei este stabilă.
Spitalul a plănuit de mult timp să efectueze o astfel de operaţie, anunţând în toamna trecută un test clinic în care vor fi încercate 10 transplanturi.
Alte ţări au încercat, de asemenea, să efectueze transplanturi de uter – Suedia a raportat prima naştere reuşită în 2014, cu un total de 5 copii sănătoşi până acum. Doctorii suedezi susţin că tratamentul încă experimental ar putea fi o alternativă pentru mii de femei incapabile să aibă copii deoarece s-au născut fără uter sau l-au pierdut din cauza unei boli.
Criticii s-au întrebat dacă un astfel de pas extrem ar fi o opţiune realistă pentru multe femei. Operaţia este plină de riscuri medicale, inclusiv respingerea transplantului şi necesitatea administrării de medicamente imunosupresoare puternice pentru un transplant care, spre deosebire de pacienţii care primesc un rinichi sau o inimă donate, nu salvează vieţi.
Dr. Andreas Tzakis de la Cleveland Clinic a declarat că riscurile nu sunt mai mari decât pentru alte transplanturi, adăugând că operaţia îmbunătăţeşte calitatea vieţii, precum o fac şi transplanturile de faţă sau mână.
O diferenţă importantă: “Spre deosebire de alte transplanturi, ele sunt ‘temporare’”, a susţinut Tzakis anul trecut într-o declaraţie care anunţa studiul. “Ele nu sunt plănuite să dureze toată viaţa beneficiarului, ci vor fi menţinute cât timp este necesar pentru a naşte unul sau doi copii.”
Înlăturarea unui uter de la un donator decedat necesită mai mult decât o histerectomie normală, deoarece trebuie să fie înlăturate şi artere majore. Uterul şi vasele de sânge sunt ţesute în interiorul pelvisului primitorului. Înainte de a închide abdomenul, chirurgii vor verifica dacă există un flux sanguin bun şi dacă organul transplantat este suficient de bine prins de ligamente pentru a putea suporta o sarcină.
Dacă o femeie primeşte aprobarea pentru un transplant în cadrul acestui studiu, mai întâi va trebui să i se înlăture ovulele din ovare, aşa cum se face în timpul fertilizării în vitro, şi apoi se îngheaţă embrionii. Aceştia ar putea fi implantaţi doar la 12 luni după ce se vindecă transplantul, în cazul în care acesta reuşeşte.
Spitalul a declarat că va încerca să efectueze transplanturi la femei care suferă de ceea ce doctorii numesc cauze uterine de infertilitate, însemnând că ele s-au născut fără uter sau cu anomalii uterine care blochează sarcina.
