Armageddonul bacteriologic la orizont? Cercetătorii spun că da, iar cheia este China

Epidemiologii şi clinicienii care studiază rezistenţa la antibiotice au tras un semnal de alarmă în privinţa posibilităţii apariţiei unei superbacterii rezistente la toate antibioticele. Cercetătorii au făcut apel pentru luarea măsurilor de reducere a folosirii excesive şi inutile a antibioticelor.
Cercetătorii  consideră că există şanse mari în privinţa apariţiei unei superbacterii  rezistente la toate tipurile de antibiotice.
Cercetătorii consideră că există şanse mari în privinţa apariţiei unei superbacterii rezistente la toate tipurile de antibiotice. (Benjamin Chasteen/Epoch Times)

Cercetătorii din China au făcut o descoperire cu adevărat tulburătoare. Într-o bacterie E. coli au descoperit o genă care programează bacteria să reziste la colistin, un antibiotic folosit în general “în ultimă instanţă” pentru tratarea infecţiilor. Mai rău, gena - descoperită într-un porc - a existat în plasmida bacteriei şi nu în genomul său, ceea ce face ca aceasta să se răspândească mult mai uşor.

Apariţia unei bacterii rezistente la mai multe medicamente a alimentat scenariile apocaliptice, în care o “superbacterie” rezistentă la toate antibioticele se răspândeşte prin lume, aducând cu ea o a doua ''Moarte Neagră''. Au trecut mulţi ani fără o criză majoră, dar a sosit momentul să intrăm în panică? Pentru epidemiologii şi clinicienii care studiază rezistenţa la antibiotice, răspunsul este un răsunător DA.

“Sunt printre cele mai proaste veşti pe care le-am auzit vreodată”, a declarat Lance Price, profesor în cadrul Institutului de Sănătate Publică Milken (Milken Institute of Public Health), din SUA.

Există mai multe antibiotice ca ultimă linie de apărare, iar o răspândire a genei recent descoperite nu înseamnă neapărat că medicii rămân complet fără nicio muniţie, dar, cu siguranţă, ar amplifica o problemă privind sănătatea publică.

Antibioticele de “ultimă instanţă” – tratament administrat în momentul în care bacteria s-a dovedit a fi rezistentă la orice altceva – sunt deseori scumpe şi au efecte secundare extrem de puternice. În plus nu toate medicamentele sunt compatibile cu fiecare pacient.

Un raport publicat în septembrie 2013 de către Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention / CDC), a ridicat la 23.000 rata anuală a mortalităţii în SUA, prin infecţii cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice, în timp ce costul social generat de infecţii s-a ridicat la 35 miliarde de dolari.

Dar acesta este numai începutul.

În curând Apocalipsa?

Estimarea ritmului la care se dezvoltă tulpinile rezistente la antibiotice şi contrabalansând cu viteza cu care sunt descoperite noile antibiotice este greu de realizat, dar scenariile cele mai grave pot oferi un punct de referinţă util.

Un raport din 2014 comandat de premierul britanic David Cameron a estimat că, în cazul în care rezistenţa la antibiotice ajunge la 100% în 15 ani, infecţiile ar putea ucide un număr suplimentar de 10 milioane de oameni pe an la nivel mondial – făcând aceste infecţii mai periculoase decât cancerul – şi ar putea costa economia globală 100 trilioane de dolari până în anul 2050.

Presupunerea că rezistenţa la antibiotice ar putea ajunge la 100% nu este complet neplauzibilă. Numărul de antibiotice aprobate pentru utilizare clinică a scăzut de la 113 în 2000, la 96 în 2014, iar antibioticele existente sunt retrase din uz la o rată de două ori mai ridicată decât cea de introducere de noi antibiotice.

Între timp, noi superbacterii apar la orizont. Staphylococcus aureus (stafilococul auriu) rezistent la meticilină – ce se transmite deseori în centrele de îngrijire a sănătăţii – este deja un ucigaş binecunoscut şi, în curând, i s-ar putea alătura şi E. coli ST131, care este deja foarte aproape să devină rezistent la toate antibioticele care tratează infecţii ale tractului urinar.

“Din păcate, cred că teama şi alarma privitoare la situaţia dezvoltării antibioticelor şi a rezistenţei la antibiotice este bine justificată”, a declarat Gautam Dantas, profesor asociat de patologie şi imunologie în cadrul Washington University School of Medicine în St. Louis. “Teama mea, bazată pe dovezi, se ridică la 9 (pe o scară de la 1 la 10), în special dacă vom continua cu status quo-ul actual”.

Un efort global

Structura legii privind patentarea medicamentelor în SUA, combinată cu modul cel mai eficient în care sunt folosite antibioticele, oferă stimulente puternice împotriva investiţiilor pentru noi medicamente.

Patentele pentru medicamente durează 20 de ani, dar testele clinice, deseori, durează mai mult de un deceniu şi noile antibiotice sunt folosite cu mare precauţie, ca nu cumva utilizarea lor excesivă să alimenteze o rezistenţă prematură împotriva lor. Acest lucru face ca cercetarea în domeniul antibioticelor să fie un domeniu relativ neprofitabil pentru companiile farmaceutice; între 2008 şi 2012, doar un singur antibiotic nou a fost aprobat de FDA, faţă de 16 aprobate în perioada 1983-1987.

În plus, eşecul pieţei de antibiotice nu a fost corectat de guvern, iar eforturile de a reduce rezistenţa la medicamente s-au bazat pe restricţionarea utilizării excesive a antibioticelor.

O reducere a utilizării inutile de antibiotice ar duce la încetinirea ritmului în care se dezvoltă tulpinile rezistente la medicamente.

Raportul britanic din 2014 a susţinut că o întârziere de 10 ani a momentului în care rezistenţa la antibiotice este de 100% ar putea salva la nivel mondial aproximativ 65 trilioane de dolari până în 2050.

Pentru ca superbacteriile să fie întârziate în mod eficient, este nevoie de un efort global. Spre deosebire de pandemiile clasice, precum gripa sau Ebola, unde simptomele sunt extrem de vizibile, tulpinile virulente infecţioase sunt deseori asimptomatice, fiind aproape imposibil ca purtătorii să fie plasaţi sub carantină şi izolaţi. Dacă se doreşte oprirea superbacteriilor, atunci ele trebuie oprite în alt loc.

“Poţi să ai un stomac perfect şi totuşi vei putea transmite acea superbacterie de la persoană la persoană”, a declarat Price. “Poate fi contactată în avion, în călătorii în jurul lumii, apoi poate infecta acea parte a populaţiei care este cea mai vulnerabilă: pacienţi cu cancer, vârstnici şi copii.”

Factorul chinez

Pe termen scurt, cel mai bun scenariu ar fi acela dacă Beijingul – unde utilizarea antibioticelor în enorma industrie a cărnii de porc transformă această ţară în cel mai probabil epicentru pentru următoarea superbacterie – va introduce mai multe standarde riguroase cu privire la utilizarea antibioticelor.

Aceste temeri au fost împărtăşite, de asemenea, de publicul larg din China. În cadrul unui sondaj desfăşurat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 12 ţări, 83% dintre chinezi consideră că fermierii ar trebui să folosească mai puţine antibiotice.

Prin urmare, un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte prognoza legată de reducerea acestei crize este acela dacă Beijingul va lua măsuri concrete.

“Mulţi acţionari internaţionali speră la o luare de poziţie puternică în această privinţă din partea Chinei, atât pe plan intern cât şi în G20”, a declarat Kevin Outterson, expert în legea sănătăţii la Universitatea din Boston.

Ţinând cont de situaţia dezastruoasă a Chinei în ceea ce priveşte sectorul sănătăţii – inclusiv muşamalizarea epidemiei iniţiale de SARS, schemele susţinute de guvern pentru comercializarea sângelui care au dus la o epidemie masivă de SIDA şi recoltarea de organe de la prizonieri de conştiinţă în spitale militare pentru profit – s-ar putea ca prognoza să fie groaznică.

Cum se poate reduce răspândirea rezistenţei la antibiotice:

  • O bună igienă. Spălaţi-vă deseori mâinile cu apă şi săpun – nu cu produse antibacteriene – şi în acest fel ajutaţi la prevenirea bolii şi, prin urmare, la nevoia de antibiotice.
  • Nu folosiţi antibiotice pentru a trata infecţii virale, precum gripă, răceală simplă sau dureri de gât.
  • Utilizaţi antibiotice doar când sunt prescrise de medic.
  • Când vă sunt prescrise antibiotice, folosiţi toată cantitatea ce v-a fost prescrisă chiar dacă vă simţiţi mai bine.
  • Niciodată să nu împărţiţi antibioticele cu alte persoane sau să folosiţi resturi din reţetele prescrise.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință