China susţine că este pregătită să preia “conducerea globală”, criticând democraţia occidentală “imperfectă”

Liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping în Sala Mare a Poporului din Beijing, la 25 martie 2016
Liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping în Sala Mare a Poporului din Beijing, la 25 martie 2016 (Lintao ZHANG / AFP / Getty Images)

În weekend, China a lansat o nouă rundă de spălare pe creier prin promovarea marxismului, folosind învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA pentru a avertiza în privinţa pericolelor democraţiei, lăudând stabilitatea relativă a sistemului comunist.

Fără să facă o referire directă la noul preşedinte american, Beijingul a declarat că democraţia şi-a atins limitele şi că deteriorarea este viitorul inevitabil al capitalismului, conform Cotidianului Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez.

Trompeta de Partid a dedicat o pagină întreagă în ediţia sa de duminică pentru a critica democraţiile occidentale, citând un poem scris în 1949 de fostul dictator chinez Mao Zedong în care cerea poporului “uitaţi-vă departe, dincolo de luminişuri” şi în care susţinea că înfrângerea finală a capitalismului va permite comunismului să iasă victorios.

“Apariţia crizei sociale a capitalismului este cea mai actualizată dovadă care arată superioritatea socialismului şi marxismului”, conform unuia dintre articolele publicate de Cotidianul Poporului.

Pe de altă parte implementarea comunismului, inventat de Karl Marx ca o soluţie falsă la o problemă falsă (a capitalismului) a fost posibilă numai prin crime în masă şi sfărâmarea violentă a ordinii (naturale) deja exietente. Comunismul chinez - şi în particular Mao - au făcut zeci de milioane de victime - implementând un sistem despotic, adus la putere cu aportul claselor aflate la limita societăţii şi întârit prin crime şi teroare.

Economia comunistă, bazată pe furturi ale proprietăţii - denumite înşelător "naţionalizări" - şi redistribuţie masivă, nu a reuşit să funcţioneze nicăieri în lume, datorită ignorării - sau chiar negării abrupte - unor legi economice care guvernează activitatea umană. Majoritatea statelor comuniste au abandonat economia de tip comunist, adoptând - chiar şi în cazul unor state totalitare precum China - modelul economiei de piaţă, cel puţin în parte.

Cu toate acestea, China neagă acum evidenţa: “democraţia în stilul occidental a fost o putere recunoscută în istorie şi folosită pentru a susţine dezvoltarea socială. Dar acum şi-a atins limitele”, a precizat un alt articol publicat pe aceeaşi pagină. “Democraţia este deja răpită de capitaluri şi a devenit o armă folosită de capitalişti pentru a urmări profituri”.

Aceste articole au fost publicate după ce Trump a declarat în discursul inaugural că administraţia se va concentra pe o abordare anti-globalistă de tipul “America pe primul loc” în ceea ce priveşte politica externă, subminând astfel speranţele că noul preşedinte îşi va modera tonul protecţionist.

Principalul actor care va pierde atunci când elanul globalist al SUA va fi revizuit este China, care a beneficiat masiv după introducerea, de către clanul Clinton, în Organizaţia Mondială a Comerţului, în ciuda controlului exercitat de Partidul Comunist asupra economiei şi finanţelor chineze.

Promisiunea lui Trump de a abandona pactul comercial din Pacific (TPP), condus de SUA, a permis Chinei să ia iniţiativa ca principal susţinător al unui acord comercial alternativ la nivelul Asiei.

Pe de altă parte, dispariţia celei mai mari pieţe din cadrul negocierilor este de natură să facă acordul nefolositor.

China rămâne o economie alimentată de exporturi, deci, implicit de bunăstarea Occidentului din care îşi trage seva, dar pe care o secătuieşte tocmai datorită globalizării

În condiţiile în care ministerele şi oficialii seniori chinezi au subliniat "unitatea" în jurul Partidului ca o prioritate pentru China, şi pregătind calea pentru Congresul din trimestrul al patrulea, mass media chineză s-a grăbit să evidenţieze diviziunile din sânul Americii manifestate de ascensiunea lui Trump.

După cum a observat Bloomberg, seria neobişnuită de comentarii publicate în Cotidianul Poporului este asemănătoare campaniei sovieticilor de a promova un sistem politic şi economic "alternativ" în timpul Războiului Rece. Însă China, Rusia şi ţările BRICS nu sunt, deocamdată, suficient de puternice financiar pentru a detrona supermaţia dolarului.

Ascensiunea politicienilor anti-establishment, protecţionişti precum Trump, în mijlocul unor curente populiste pe mai multe continente, a ajutat China să se autodescrie ca relativ stabilă.

Cu toate acestea, "stabilitatea" socială a Chinei se bazează pe controlul prin teroare exercitat asupra populaţiei de către Partid. Cea economică se bazează pe controlul asupra economiei, finanţelor şi pe vastul sistem de lagăre de muncă, unde cel puţin patru milioane de încarceraţi produc bunuri la costuri cu care lumea liberă nu poate concura.

În mod ironic, anticipând că un gol de putere se formează în “guvernarea” globală, Xi Jinping a folosit discursurile recente adresate publicului internaţional la Davos pentru a lăuda valorile economice şi politice ale Chinei şi a declarat că globalizarea, în ciuda lipsurilor sale, ar trebui să reziste actualului sistem internaţional de finanţe şi comerţ. Mai mult, mass media chineză de stat a criticat democraţia şi capitalismul, în mijlocul eforturilor de a consolida suportul intern pentru Partidul Comunist Chinez.

Dar China rămâne o economie alimentată de exporturi, deci, implicit de bunăstarea Occidentului din care îşi trage seva, dar pe care o secătuieşte tocmai datorită globalizării. Orice ameninţare la modelul comercial global ar avea consecinţe dure pentru stabilitatea socială din China.

În timpul unei discuţii cu jurnaliştii străini pe tema vizitei recente a preşedintelui Xi Jinping în Elveţia, Zhang Jun, citat de Zerohedge, director general al departamentului pentru economie internaţională din cadrul Ministerului chinez de Externe, a declarat că Beijingul nu doreşte să conducă lumea, dar ar putea fi forţat să preia acest rol dacă alţii se retrag din acea poziţie. Declaraţia oficialului chinez a avut loc de asemenea după promisiunea făcută de Trump, în primul său discurs ca preşedinte al SUA, că va plasa America pe primul loc.

Luând cuvântul cu câteva zile înaintea învestirii lui Trump, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut, de asemenea, ţărilor să reziste în faţa izolaţionismului, semnalând dorinţa Beijingului de a juca un rol mai mare pe scena globală.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii