China, aproape de a prelua cel mai mare port al Israelului. Operaţiunile maritime americane ar putea fi periclitate

Crucişătorul american USS Vella Gulf în portul israelian Haifa
Crucişătorul american USS Vella Gulf în portul israelian Haifa (U.S. Navy/Wikimedia.org)

Un oficial israelian de rang înalt din domeniul armatei şi energiei a pus sub semnul întrebării legăturile economice tot mai ample dintre Israel şi China tocmai când o companie chineză este pe cale să înceapă să opereze portul Haifa ca parte a unui contract major încheiat în 2015, pe o perioadă de 25 de ani, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge.

“Când China achiziţionează porturi”, a susţinut generalul de brigadă israelian Shaul Horev într-un interviu acordat săptămâna trecută publicaţiei israeliene Arutz Sheva, “acest lucru are ca pretext menţinerea unei rute comerciale din Oceanul Indian prin Canalul Suez spre Europa, de exemplu portul Pireu din Grecia. Un astfel de orizont economic va avea un impact asupra securităţii?”

Generalul în rezervă Horev - care a lucrat în Marina israeliană şi a fost preşedinte al Comisiei pentru Energie Atomică, în prezent fiind director al Centrului de Cercetare pentru Politică şi Strategie Maritimă la Universitatea Haifa - a continuat să tragă un semnal de alarmă cu privire preluarea de către chinezi a portului Haifa:

“Nu analizăm această posibilitate suficient. Un înalt oficial american participant la conferinţa [organizată de Centrul de Cercetare la sfârşitul lunii august] a pus întrebarea dacă Flota a 6-a a Statelor Unite poate vedea portul Haifa ca un port de origine. Luând în calcul preluarea chineză, întrebarea nu mai este pe agendă”.

Generalul cere crearea unui mecanism de securitate israelian care va evalua şi examina investiţiile chineze în Israel şi în regiunea Mediteranei pentru a se asigura că acestea nu afectează interesele de securitate ale Israelului şi ale partenerilor săi, precum SUA.

Shanghai Internaţional Port Group (SIPG) va administra cel mai mare port al Israelului din Haifa ca parte a unui contract care va fi inaugurat în 2021 şi va dura 25 de ani. Între timp, unei alte firme chineze i-a fost oferit un contract pentru construirea unui nou port în oraşul sudic israelian Ashdod.

Potrivit unor rapoarte diferite, China a cheltuit aproximativ 150 miliarde de dolari pe an în ţările implicate în masivul proiect Centura şi Drumul, care urmăreşte să lege Asia, Europa şi Africa printr-o vastă infrastructură de comerţ liber garantată financiar de Beijing. Avanposturile mediteraneene precum Haifa reprezintă puncte cheie în acest coridor, China sperând ca acest proiect să devină până în 2049 “Drumul Mătăsii secolului 21”.

Dar, după cum relatează Zero Hedge, proiectele majore de infrastructură în valoare de miliarde de dolari în ţări gazdă vin cu un cost, şi anume ar putea deschide calea spionajului chinez şi extinderii influenţei serviciilor chineze de securitate.

Declaraţiile oficiale ale armatei israeliene au fost publicate după ce s-a ţinut o conferinţa organizată de Centrul de Cercetare în oraşul Haifa, la care s-a discutat şi dezbătut problema expansiunii economice chineze în Israel.

Potrivit publicaţiei israeliene Haaretz:

Conferinţa din Haifa s-a desfăşurată împreună cu Institutul conservator Hudson din Washington. Printre participanţii americani s-au aflat foşti membri seniori ai Pentagonului şi ai Marinei. Remarcile înaltului oficial citat de Horev au fost mai tăioase decât tonul politicos folosit de el. Americanii care au fost la conferinţă consideră că Israelul şi-a pierdut minţile când a oferit chinezilor cheia portului Haifa. De îndată ce China a apărut în peisaj, au declarat ei, Marina israeliană nu va putea să se bazeze pe menţinerea relaţiilor apropiate pe care le-a avut cu Flota a Şasea [a Statelor Unite].

Voci critice ale consolidării relaţiilor sino-israeliene au precizat că decizii precum acordul privind portul Haifa cu SIPG au fost luate doar sub supravegherea Ministerului israelian al Transporturilor şi a Autorităţii Portuare israeliene, şi nu ar fi implicat deloc Consiliul Securităţii Naţionale sau Marina Israelului.

Acest lucru este îngrijorător, susţin criticii, în condiţiile în care preşedintele Donald Trump şi-a amplificat retorica cu privire la ameninţarea chineză existentă la adresa companiilor şi intereselor americane în ţară şi străinătate.

Armata americană, de exemplu, desfăşoară exerciţii militare cu Forţele de Apărare Israeliene şi îşi andochează nave şi portavioane în porturile israeliene, inclusiv portul Haifa – care în curând va fi operat de o companie chineză.

Acest lucru este de asemenea îngrijorător luând în considerare legăturile tot mai strânse ale Chinei cu Iranul, refuzul Beijingului de a respecta sancţiunile impuse Teheranului de Casa Albă, precum şi cererea lui Trump adresată statele lumii de a nu mai importa petrol iranian.

China a profitat de oportunitatea de a deveni un motor primar pentru economia iraniană de când sancţiunile internaţionale aplicate împotriva Teheranului au fost ridicate în ianuarie 2016 ca parte a unui controversat acord nuclear încheiat în 2015 între Iran şi SUA, Marea Britanie, Rusia, China, Franţa şi Germania. În luna mai, SUA s-a retras din acord şi Trump a decis să reimpună sancţiuni împotriva Iranului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe