Chestiunea Basarabiei şi alegerile europarlamentare

Marş pentru reîntregire 2012 - Basarabia Pământ Românesc (poză de arhivă)
Marş pentru reîntregire 2012 - Basarabia Pământ Românesc (poză de arhivă) (Gela Lazăr/Epoch Times)

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi reunificarea Basarabiei cu România a devenit una dintre temele importante de campanie electorală. Platforma civică unionistă Acţiunea 2012, care a militat constant pentru reunificare, a organizat ieri un eveniment în care a încercat să-i determine pe politicienii şi candidaţii la europarlamentare să-şi asume măsuri concrete de sprijinire a acestui proiect. Dezbaterea despre unire a degenerat însă pe alocuri în atacuri politice de campanie şi tonuri stridente.

Acesta a fost paradoxul discuţiei de altfel foarte vii şi interesante. Membrii şi reprezentanţii platformei unioniste de ONG-uri au cerut măsuri concrete care să fie asumate de partidele politice pentru a realiza obiectivul unirii. S-a vorbit despre patriotism, despre frăţia dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, despărţiţi cu forţa de Rusia.

De partea lor, politicienii au încercat să se prezinte fiecare ca fiind cel mai calificat partid să susţină cauza Basarabiei şi au început să se atace unii pe alţii, pur electoral. Ori concluzia unanimă a întâlnirii a fost că toate forţele politice trebuie să-şi asume acest proiect naţional şi să ajungă la un consens, altfel acesta neavând nicio şansă de a fi realizat. Aici este paradoxul: s-a vorbit mult despre unire, dar în sală a fost dezbinare.

Preşedintele PNŢCD Aurelian Pavelescu s-a lăudat cu faptul că ”vorbeşte în numele unui partid istoric care a avut o contribuţie fundamentală la unificarea României în 1918 şi PNŢCD a spus mereu că Basarabia este România”. El a opinat că unificarea trebuie făcută doar înăuntrul UE, iar recunoaşterea acestui act trebuie să vină din partea tuturor statelor.

Pavelescu a criticat ”limbajul dublu şi ipocrit al politicienilor legat de problema Basarabiei” şi a arătat că ”basarabenii sunt români prin cultură şi destin, şi nu este vorba despre tratate internaţionale şi chestiuni politice”. Liderul PNŢCD vede unificarea ca pe un proiect cultural şi educaţional, care se va realiza doar ”când oamenii de peste Prut vor vorbi aceeaşi limbă şi vor depăşi influenţele toxice în care au fost educaţi”. O altă problemă în opinia sa este că România nu are credibilitate în relaţia cu Republica Moldova pentru că are o clasă politică slabă şi nu are un proiect de ţară.

Mai mult, Pavelescu consideră că şi fragilitatea instituţională a UE este o problemă pentru că ”văzută din Vest, integrarea Republicii Moldova pare o piatră de moară în plus”.

La rândul său, candidatul PMP la europarlamentare Cristian Preda s-a lăudat că Mişcarea Populară este singurul partid condus de un lider născut în Basarabia (istorică), Eugen Tomac. El a mai ridicat întrebarea de ce Serbia este astăzi ţară candidată, în timp ce Republica Moldova este doar elev model al Parteneriatului Estic. În opinia sa, răspunsul politic este că PCRM a fost un obstacol mai mare în drumul european al Republicii Moldova decât Miloşevici şi războiul pentru Serbia.

Referitor la integrarea Moldovei în UE, Preda a mai susţinut că ”cetăţenii RM care au paşaport românesc sunt deja în UE şi miza este de a-i convinge de beneficii pe cei care încă nu au paşaport românesc din diferite motive”. Pe de altă parte, europarlamentarul PMP consideră că drumul european al Moldovei ”va fi blocat sau foarte lent” dacă Partidul Comuniştilor revine la putere la Chişinău.

”Dimensiunea culturală a unificării este esenţială, însă chestiunea politică este mai complicată. Misiunea noastră este de a stimula o înţelegere politică fără comunişti”, a mai susţinut Preda, care a atras atenţia că şi PSD reprezintă o problemă în această ecuaţie cu ”lideri care ezită între socialiştii bulgari pro-Rusia şi cei pro-Schulz care spun că Crimeea este a Rusiei”. Prin urmare, PSD şi PCRM sunt, în opinia sa, problema principală.

Reprezentantul PDL, Radu Carp, a susţinut şi el că tema Basarabiei trebuie depolitizată şi că trebuie să existe un consens minimal între partidele româneşti pe această temă.

”În momentul de faţă avem un consens la nivel de preşedinte şi premier în Republica Moldova şi simplul fapt că integrarea europeană este singurul liant al unor partide foarte diferite care au avut conflicte puternice între ele este remarcabil. Este iar remarcabil faptul că o ţară de trei milioane de locuitori vrea să meargă până la capăt în drumul spre UE, în contextul actual dominat de destabilizarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Carp. În opinia sa, cele două state se vor uni însă abia atunci când vor fi suficient de puternice.

Referitor la integrarea Republicii Moldova în UE, un moment prielnic în acest sens ar fi, în opinia sa, iulie 2019 când România va prelua preşedinţia rotativă a UE şi va putea pune pe agendă această temă.

Carp a mai pledat pentru un pact între partide, în acest sens, cu termene precise, arătând că în prezent nu există o coordonare şi o definire a priorităţilor României în Republica Moldova.

La rândul său, vicepreşedintele Forţei Civice, Adrian Iuraşcu, a susţinut că ”dacă mai aşteptăm ca România şi R.Moldova să fie state puternice, mai aşteptăm 20 de ani. Am propus lui Mihai Răzvan Ungureanu şi Eugen Tomac să ne asumăm proiectul unirii Republicii Moldova cu România în 2018”. În opinia sa, trebuie să existe un proiect cu termene precise asumat de toate partidele de dreapta, cu orizontul de timp 2018, prin care ”să se integreze media, căile ferate şi toate nivelele la Ministerul Transportului, Energiei şi Dezvoltării”.

Politicienii au încercat să se prezinte fiecare ca fiind cel mai calificat partid să susţină cauza Basarabiei şi au început să se atace unii pe alţii, pur electoral. Ori concluzia unanimă a întâlnirii a fost că toate forţele politice trebuie să-şi asume acest proiect naţional şi să ajungă la un consens, altfel acesta neavând nicio şansă de a fi realizat. Aici este paradoxul: s-a vorbit mult despre unire, dar în sală a fost dezbinare.

Iuraşcu l-a mai criticat pe premierul Ponta pentru că a numit ca ministru delegat pentru românii de pretutindeni un actor, Bogdan Stanoevici, care nu are legătură cu domeniul.

Apoi a luat cuvântul Gabriela Zoană, candidat la europarlamentare din partea PSD, care s-a declarat foarte dezamăgită de atacurile politice ale candidaţilor partidelor din opoziţie şi până la urmă a părăsit dezbaterea.

Membrii Acţiunii 2012 nu au fost nici ei impresionaţi de promisiunile politicienilor prezenţi şi au cerut ca aceştia şi partidele lor să-şi asume măsuri concrete de susţinere a proiectului unionist, fiind sătui de vorbe goale.

Alexandru Surcel, copreşedinte al Acţiunii 2012, le-a readus în atenţie politicienilor prevederile Pactului pentru Basarabia pe care aceştia l-au semnat. Un alt reprezentant al platformei unioniste le-a cerut să precizeze concret ce liceu din Republica Moldova vor adopta ca europarlamentar, cum vor să contribuie la creşterea prezenţei media româneşti în R.Moldova pentru a mai diminua din influenţa covârşitoare a media ruseşti. Membrii ONG-urilor au mai cerut europarlamentarilor să explice în Parlamentul European ce a însemnat Pactul Ribbentrop-Molotov pentru România şi să poarte acolo tricouri cu mesajul ,,Basarabia e România”.

În concluzie, unioniştii au cerut măsuri concrete, nu promisiuni. Politicienii din diferitele partide aflaţi în campanie electorală nu au ieşit din paradigma atacurilor reciproce şi jocurilor politice care doar instrumentalizează cauza Basarabiei în scop electoral. Toţi politicienii au vorbit despre depolitizarea chestiunii şi necesitatea unui consens transpartinic, dar s-au comportat exact invers. Nu poţi să vorbeşti despre unire şi frăţietate, certându-te politic. E un non-sens, dacă într-adevăr consideri Basarabia un crez de ţară, ceva mai presus de jocurile politice înguste.

***

Epoch Times publică mai jos Pactul pentru Basarabia pentru a înţelege la ce se angajează politicienii care-l susţin

Prin semnarea Pactului pentru Basarabia, candidatul îşi asumă că, prin statutul său de membru al Parlamentului European, va realiza/susţine următoarele:

Lobby în instituţiile europene cu privire la necesitatea Reunirii celor două state româneşti.

  1. Va avea apariţii publice constante în presă şi în dezbaterile europene, în care să susţină identitatea românească a majorităţii populaţiei Republicii Moldova şi legitimitatea unei eventuale Reuniri ale celor două state româneşti, după modelul german.
  2. Va susţine, pe lângă organismele europene responsabile de limbile regionale şi minoritare ca acestea să ia act în mod public de inexistenţa aşa-zisei “limbi moldoveneşti”.
  3. Va pune, împreună cu ceilalţi semnatari, bazele unui grup de lucru informal intitulat Prietenii Unirii României cu Republica Moldova.

Declanşarea şi coordonarea mecanismelor europene în vederea creării unui spaţiu comun românesc;

  1. Va milita pentru garantarea securităţii Republicii Moldova de către Uniunea Europeană şi ţările membre, în cazul unei agresiuni externe.
  2. Va milita pentru adoptarea de rezoluţii şi recomandări ale Parlamentului European pentru descurajarea separatismului din Republica Moldova.
  3. Va face lobby pentru acceptarea de către Uniunea Europeană a acordării automate a cetăţeniei române şi/sau simplificarea acestora pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova care se declară etnici români în documentele oficiale ale Republicii Moldova.
  4. Va susţine desfiinţarea tuturor barierelor şi limitărilor liberei circulaţii şi a liberului acces la piaţa muncii a cetăţenilor Republicii Moldova în spaţiul Uniunii Europene.
  5. Va susţine alocarea de fonduri Europene pentru proiecte comune strategice între România şi Republica Moldova precum:
  6. Susţinerea acordării de finanţare europeană şi de sprijin la nivel de experţi, material şi logistic pentru implementarea reglementărilor din acquis-ul european existent deja în limba română.
  7. Susţinerea minorităţilor din Republica Moldova, în vederea recuperării identităţii proprii.
  • Integrarea sistemului energetic al Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene;
  • Integrarea infrastructurii aeroportuare, portuare, feroviare şi de transport rutier;
  • Compatibilizarea sistemului de educaţie.

Acţiuni pentru realizarea intereselor naţionale pe axa Bruxelles-Bucureşti-Chişinău;

  1. Efectuarea unor vizite de lucru în Republica Moldova, alături de colegi ai grupului europarlamentar şi membri ai comisiilor europene din care fac parte.
  2. Distribuirea cu ocazia zilei de 27 martie colegilor din Parlamentul European a unei broşuri informative despre Pactul Ribbentrop-Molotov şi despre societatea civilă de pe ambele maluri ale Prutului, care solicită Unirea.
  3. Organizarea unei vizite la Bruxelles, utilizând mijloacele puse la dispoziţie de Parlamentul European, pentru 100 de tineri din Republica Moldova din rândul activiştilor unionişti.
  4. Adoptarea simbolică a unui liceu din Republica Moldova, unde viitorul parlamentar european va face o vizită de lucru şi a cărei bibliotecă o va dota cu o mie de titluri de carte în limba română.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii