Cetăţenii din Rep. Moldova au redescoperit tradiţiile româneşti
Cetăţenii Republicii Moldova acordă o importanţă deosebită Paştelui, în special tradiţiilor autentice româneşti, redescoperite în anii de după căderea URSS.
În linii mari acestea sunt identice cu cel din diverse zone ale României.
În prima zi de Paşti există obiceiul de a pune într-un vas apa rece, un ou roşu, unul alb şi un ban de argint. Cu apa din vas copiii şi adulţii se spală pe faţă. Dacă se vor spăla cu oul roşu înseamnă că ei vor avea obrajii rumeni, iar dacă îşi vor freca fruntea cu banul, înseamnă că vor fi iubiţi şi bogaţi tot anul.
În dimineaţă Duminicii Mari, fiecare membru al familiei îşi face semnul crucii în faţa icoanei, mănâncă din pasca sfinţită şi bea aghiazmă. Masa din prima zi de Paşte este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa pascală nu pot lipsi: ouăle roşii, cozonacul, friptura de miel, pasca umplută cu brânză şi caşul de oaie.
Duminica, toţi oamenii trebuie să poarte haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului. Începând cu această zi, timp de 40 de zile oamenii se salută cu tradiţionala formulă românească: "Hristos a înviat", la care i se răspunde "Adevărat a înviat".
A doua zi de Paşti, luni, este dedicată vizitei la casa naşilor. La părinţii spirituali nu se merge cu mâna goală.
De obicei, finii dăruiesc naşilor cozonaci, pască, vin şi ouă roşii. În a doua zi ouăle nu se mai ciocnesc cap la cap, ci "huşcă la huşcă". Naşii îi ospătează pe fini, după care merg împreună la hora satului.
În unele localităţi, în a doua şi a treia zi de Paşti are loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a unei fete care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus. Astfel, lunea, feciorii stropesc cu apă fetele din sat, iar marţi, a treia zi de Paşti, fetele îi udă pe feciori. Unii, în a doua zi de Paşti, îşi stropesc rudele şi prietenii cu parfum.
