Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti unde vă puteţi relaxa

Parcul Cişmigiu
Parcul Cişmigiu (Facebook)

Bucureştiul se bucură de numeroase parcuri, unele cu o îndelungată istorie, altele din perioade mai recente, toate la fel de căutate atât în sezonul cald, cât şi în cel rece. Parcurile Capitalei rămân locul perfect de odihnă şi relaxare pentru mulţi bucureşteni, unde pot ieşi la o plimbare la iarbă verde.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Cişmigiu

Parcul Cişmigiu este cea mai veche gradină publică din Bucureşti. Parcul a fost inaugurat în 1854.

În 1779, Alexandru Ipsilanti a ordonat construirea a doua cişmele în Bucureşti, iar prima a fost ridicată unde astăzi este grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Nu după mult timp, în apropiere, şi-a construit o reşedinţă Dumitru Siulgi-basa, şeful lucrărilor peste cişmelele Capitalei, denumit şi „marele cişmigiu”, astfel că bucureştenii au început să se refere la zonă cu acest nume. Generalul Kiseleff a dispus în 1830 transformarea zonei într-o grădină publică, fapt ce s-a petrecut abia în 1847, pe vremea domnitorului Bibescu, după planurile directorului Grădinilor Imperiale din Viena. Amenajarea a fost făcută în stilul parcurilor engleze şi s-a încheiat în 1854, când a fost făcută şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu.

Întins pe o suprafaţă de 16 hectare, Cişmigiul oferă vizitatorilor săi numeroase puncte de atracţie: restaurantul "Monte Carlo", lacul şi debarcaderul de unde se pot închiria bărci de agrement, rotonda scriitorilor, colţul şahiştilor, izvorul lui Eminescu.

Gradina impresionează şi astăzi prin aranjamentele florale, colecţia deosebită de material dendrologic, aici găsindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiţi. Cişmigiul nu este niciodată pustiu, vara fiind căutat pentru răcoare, vegetaţie şi lacul său înţesat cu bărci şi care iarna devine un patinoar natural.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Carol I

Parcul Carol, denumit cândva parcul Libertăţii, a fost ridicat pe Dealul Filaretului, pe o suprafaţă totală ce a atins la final 41 hectare (incluzând un lac de agrement, ce se întinde pe 2 hectare). Amenajarea parcului a început în anul 1900, fiind inaugurat în 1906, pentru a sărbători 40 ani de domnie ai regelui Carol I.

Parcul conţine numeroase obiective turistice (Mausoleul, Fântâna Zodiac, Arenele Romane, Monumentul Eroului Necunoscut, Muzeul Naţional Tehnic, Statuile Giganţii etc.), astfel că începând din 2004, a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice.

Parcul este o adevărată oază de linişte şi de verdeaţă, iar bucureştenii aleg deseori să se plimbe pe îngustele alei. Plin de pomi înalţi, amintiri ale vremurilor trecute, parcul a reuşit de-a lungul timpului să-şi păstreze renumele şi să rămână cunoscut ca unul dintre cele mai frumoase parcuri bucureştene.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Herăstrău

Parcul Herăstrău, cel mai mare parc din capitală cu o suprafaţă de 110 ha, dintre care 70 sunt ocupate de lac, este şi cel mai frumos şi curat parc din întregul Bucureşti. Dacă acum 10 ani parcul fusese lăsat în paragină, acum el este la fel de primitor şi bine amenajat ca cele din capitalele occidentale, având alei largi şi curate, grădini ordonate, umplute cu flori, statui şi busturi ascunse printre copaci, precum şi spaţii special amenajate pentru amatorii de sporturi.

Parcul Herăstrău a luat naştere în 1936, fiind construit într-o zonă mlăştinoasă care a fost asanată.

În acelaşi an, în incinta parcului a început să funcţioneze Muzeul Satului, una dintre cele mai mari instituţii de gen din Europa.

Punctele de atracţie din Parcul Herăstrău sunt: zona Expoflora (găzduieşte anual expoziţii florale), Insula Trandafirilor, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor, statuia generalului Charles de Gaulle.

Parcului Herăstrău mai are şi un teatru de vară, pavilioane de expoziţii, cluburi nautice şi de sport, cafenele, cluburi şi restaurante, un hotel şi multe alte facilităţi. Lacul Herăstrău este utilizat pentru agrement, pescuit sportiv, sporturi nautice şi navigaţie.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Circului

Parcul Circului, ceva mai puţin cunoscut, are peste 26 de hectare şi conţine specii rare de plante. Are şi un lac cu lotuşi egipteni, una dintre principalele atracţii ale parcului.

Construcţia parcului Circul de Stat a început în 1958, fiind amenajat pe locul fostei gropi ‘Tonola’, pe un relief realizat aproape în întregime artificial, fiind în apropierea clădirii Circului care-i va împrumuta şi numele parcului. Suprafaţa de 26 hectare a fost amenajată după planurile arhitectului Valentin Donose şi ascunde în mijlocul său ‘Lacul cu izvoare naturale’ pe malul căruia cresc lotuşi egipteni. Într-o anumită perioadă a anului aceştia înfloresc şi redau parcului un ambient roz, perioadă în care acest loc este foarte vizitat de iubitorii de plante şi pasionaţii de fotografii în peisaje naturale. Lacul este găsit printre dealurile parcului, acest aspect de groapă fiind zugrăvit prin construirea de terase proiectate în succesiuni şi prin plantarea a peste 20 de mii de arbori şi arbuşti, observându-se prin tot parcul grupe de coniferi. Printre aceştia se găsesc sculpturi cioplite în trunchiurile arborilor uscaţi, realizate de artistul plastic C. Teodorescu.

Vegetaţia a fost distribuită liber pentru a crea o stare aerisită a parcului, iar din diferitele alei şi peluze se pot admira perspective deosebite formate dintr-un mix de plante şi animale, lacul şi clădirea circului care parcă păzeşte cu semeţie parcul. În ultimii ani aleile au fost modernizate, s-a refăcut sistemul de iluminare şi s-au adus specii de păsări (prezente în majoritatea parcurilor bucureştene) care convieţuiesc cu cele 3 specii de reptile şi amfibieni. Parcul Circului este un loc apreciat de locatarii sectorului 2 posesori de animale (care pot să alerge în voie prin iarba abundentă) şi de părinţii ce-şi plimbă copii pe aleile luxuriante ale parcului, atent aranjate.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Grădina Botanică

Grădina Botanică are peste 150 de ani de activitate, fiind înfiinţată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860, la iniţiativa doctorului Carol Davila. Însă abia din anul 1884 a căpătat actualul amplasament, datorită eforturilor prof. dr. Dimitrie Brândză. Instituţia de cultură, educaţie şi cercetare aparţine Universităţii din Bucureşti.

Localizată în centrul oraşului, în imediata apropiere a Palatului Cotroceni, Grădina Botanică este probabil unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti, încântându-şi vizitatorii cu peste 10.000. de specii de plante: de la arbori înalţi până la cele mai minuscule flori, iar pe lângă rolul de a-şi delecta vizitatorii, grădina continuă să fie un cadru ideal pentru studiile ştiinţifice botanice şi educarea populaţiei înfăţişând diversitatea lumii vegetale şi problemele cu care aceasta se confrunta în interacţiunile pe care le are cu omul. O plimbare prin Grădina Botanică devine astfel o călătorie în universul plantelor ce este la fel de instructivă, pe cât este de relaxantă. Cuprinde Muzeul Botanic, sere de expoziţie şi colecţii de orhidee, palmieri şi plante carnivore, un sector de plante decorative şi numeroase alte atracţii.

În timpul verii, spaţiile exterioare sunt deschise publicului între orele 8 şi 20 contra cost.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Drumul Taberei (Moghioroş)

Simbolul cartierului Drumul Taberei şi al sectorului 6 din Capitală este unul dintre cele mai apreciate şi aglomerate parcuri de cartier, mai ales datorită apariţiei teraselor, a patinoarului, a meselor de şah, a terenurilor de fotbal sau tenis şi, nu în ultimul rând, a renovării ştrandului numit „Trei Ligheane”.

Parcul ce se întinde pe 30 hectare a fost amenajat la începutul anilor ’60, pe un câmp unde fosta ICAR (Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Româneşti) îşi testa avioanele pe care le producea.

Parcul Moghioroş, cel mai mare din sectorul 6 al Capitalei, închis pentru reamenajare din 2013, a fost redeschis parţial pentru public anul acesta. În parc a fost construită o pasarelă pietonală şi s-au refăcut aleile, a fost realizată o zonă de labirint şi urmează a fi construită o seră de plante exotice de 5.000 de metri pătraţi şi va fi instalat un sistem de supraveghere video.

Parcul Drumul Taberei are acum trei locuri de joacă, două pavilioane de recreere pentru adulţi, unul dedicat celor pasionaţi de şah, două poduri, o pasarelă şi o zonă de spectacole cu scenă şi gradene. Nici iubitorii de sport nu au fost uitaţi: există o zonă de fitness, terenuri de handbal, fotbal şi tenis de câmp, dar şi o zonă pentru role şi biciclete.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Kiseleff

Odată cu extinderea Bucureştiului, pădurea din această parte a oraşului a fost transformată în parc. Proiectul de amenajare îi aparţine lui Karl Wilhelm Mayer, directorul Grădinilor Imperiale din Viena, care s-a ocupat şi cu amenajarea Grădinii Cişmigiu, sub supravegherea domnitorului Gheorghe Bibescu. Planul parcului a fost făcut încă din 1832, odată cu construcţia şoselei Kiseleff, dar amenajarea propriu-zisă a început mai târziu. În ultimii ani, parcul a fost reamenajat, au apărut noi zone de sport şi agrement.

În interiorul parcului se află multe statui, reprezentând busturile unor oameni de cultură: Nicolae Leonard, Ovidiu, Barbu Ştefănescu Delavrancea. Pe soclul pe care trona statuia Regelui Ferdinand a fost amplasată statuia poetului şi astronomului iranian Hakim Omar Khayyam.

În interiorul parcului este amplasat şi un complex de statui format din 4 piese, operă a sculptorului George Apostu. În aprilie 2000, în Parcul Kiseleff a fost inaugurat Monumentul Infanteriei Române.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Naţional (23 August)

Fostul parc 23 August a fost inaugurat în vara anului 1953, după numai cinci luni de lucrări de amenajare. Amplasat în ceea ce se numea Groapa Vergului, parcul cu o suprafaţă de circa 60 hectare a fost amenajat cu scopul de a furniza „o oază de verdeaţă” pentru cartierele muncitoreşti din estul Capitalei.

Faima parcului constă în marele complex sportiv Lia Manoliu (primul pe ţară ca dimensiuni), Stadionul Naţional omonim, baza de înot, Turnul de Paraşutism - dezafectat, patinoarul "Mihai Flamaropol", pista de atletism, terenurile de tenis, dar şi bazele de tratament pentru sportivi, diferite spaţii de joacă pentru copii.

Aici se află şi Casa Fotbalului, sediul Federaţiei Române de Fotbal.

În cadrul parcului există şi un teatru de vară cu o capacitate de 4300 locuri, realizare a arhitectului A.Damboianu şi un alt teatru pentru copii.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR)

Parc emblematic pentru sectorul 3 al Capitalei, parcul Alexandru Ioan Cuza este cunoscut mai mult sub numele Titan sau IOR (acronim provenit de la Întreprinderea Optică Română, aflată în vecinătate). Amenajarea parcului din sectorul 3 a început în jurul anilor '70 şi ani de-a rândul a fost locul preferat de locuitorii cartierelor din apropiere. Parcul are o suprafaţă impresionantă, în jur de 80 de hectare, cu tot cu bijuteria care se află în centrul acestuia: lacul natural, după cum povesteşte Ioan Sârbu, profesor de hidrologie al Facultăţii de Geografie din Bucureşti. Despre lacul din mijlocului parcului nu există multe informaţii, iar printre puţinele lucruri cunoscute este faptul că acesta a luat fiinţă datorită unor izvoare naturale.

Lacul parcului Alexandru Ioan Cuza este împărţit, simbolic, cu ajutorul unui pod. Una dintre părţile lacului, numită şi Flax, în urmă cu zeci de ani era Marea Neagră pentru mulţi locuitori din apropiere, după cum îşi aminteşte unul dintre cei care îşi petreceau zile întregi pe malul lacului sau scăldându-se ca într-o piscină.

În ultimii ani, pe lacul Titan au fost aduse raţe, gâşte şi alte păsări, iar locurile de joacă pentru copii au fost reamenajate sau înlocuite.

Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. Parcul Tineretului

Încheiem lista noastră cu Parcul Tineretului, localizat în sudul Bucureştiului, în vecinătatea cartierului Berceni, a lacului Văcăreşti şi a parcului Carol.

Parcul Tineretului este al treilea parc ca mărime din capitală, ocupând o suprafaţă de 80 de ha. Dacă parcul Herăstrău se poate mândri cu numeroase activităţi ce acoperă toate categoriile de vârstă, iar parcul IOR oferă promenade îndelungate într-un cadru liniştit şi revigorator, Tineretului este în schimb un parc destinat copiilor, având nenumărate locuri de joacă, alei largi, atracţii de bâlci şi facilităţi sportive.

Construit din 1965 până în 1974, Tineretului este creaţia arhitectului Valentin Donose, a cărui misiune era amenajarea unui spaţiu verde pentru "recrearea şi odihna clasei muncitoare" din zonele sudice ale Bucureştiului, a căror extindere şi dezvoltare a avut loc în aceeaşi perioadă. De atunci până astăzi parcul a suferit puţine modificări şi numeroase perioade de neglijare. Recent însă, au fost întreprinse numeroase proiecte de reamenajare şi modernizare ce au reuşit să reîmprospăteze parcul prin curăţarea lacului, crearea de grădini florale şi a noi spaţii de joacă, mai ales în zona sud-estică denumită acum Parcul Copiilor.

La fel ca Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului se bucură de o bijuterie de culoarea smaraldului, care poartă acelaşi nume. Este vorba despre un lac întins, amenajat în mijlocului parcului superb, pe malurile căruia bucureştenii se relaxează deseori.

În parc se află Sala Ioan Kunst Ghermănescu (Sala Polivalentă), care găzduieşte evenimente culturale şi sportive. Parcul are spaţii de joacă pentru copii, spaţii de odihnă, un debarcader cu dane pentru bărci cu rame, pista de karting, centru de închirieri biciclete.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură