Ce s-a ales de testarea bucureştenilor promisă de Firea. Ce acrobaţii se fac cu proiectul?

Spre finalul lunii martie, Victor Costache, pe atunci ministru al Sănătăţii, lansa ideea testării tuturor bucureştenilor. Proiectul a fost considerat aberant de multă lume, căci era nu doar dificil de implementat, ci şi periculos (riscul contaminării populaţiei în timpul testării). De altfel, la scurt timp după lansarea conceptului, Costache şi-a şi dat vrând-nevrând demisia din funcţie. Ideea a fost însă dusă mai departe de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, şi de directorul Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş", Streinu Cercel.

După ce la începutul pandemiei a încercat să îi convingă pe români că Wuhan-ul e doar un punctişor pe harta Chinei, că virusul e puţin probabil să ajungă la noi şi că până la urmă Covid-ul e oricum de 10 ori mai slab decât o gripă, Streinu Cercel a continuat să fie considerat drept o autoritate în materie de pandemie şi luat drept un fel de garant care să dea credibilitate acestui proiect.

Mai "modestă" decât Costache, Firea n-a avut pretenţia că va testa toate milioanele de oameni din Bucureşti, ci a creionat ideea testării unui eşantion de 10.500 de bucureşteni pentru un studiu ştiinţific. De partea sa, Streinu Cercel a garantat că noul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, este de acord. Surpriză însă, o zi mai târziu, Tătaru a transmis că nu îşi asumă acest studiu, că se ocupă de proiect Primăria Bucureşti şi Institutul "Matei Balş" şi a subliniat că avem de-a face cu "o testare în masă, fără noimă".

Nu a contat, Firea a anunţat că merge mai departe. Cu Streinu Cercel.

"Proiectul se va face. Îl realizează Institutul Matei Balş împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, susţinut logistic de către Primăria Capitalei prin ASSMB şi cele şase primării de sectoare. Cu toţii am făcut deja comandă de teste, câte două teste pentru fiecare dintre cele 10.500 de bucureşteni care vor fi testaţi. Pentru fiecare bucureştean un test de anticorp şi un test antigen", a declarat Firea, pe 2 aprilie, citată de Buletin de Bucureşti.

Intrigată de saga acestei testări, redacţia noastră a încercat să afle ce e cu acele teste comandate. Şi a aflat, cu surprindere, că prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) nu a trecut nicio hotărâre prin care să se aprobe alocarea de fonduri pentru cumpărarea de teste. Consilierilor li s-a cerut într-adevăr să aprobe buget pentru cumpărarea unor teste, însă, la 5 zile după declaraţiile publice ale Gabrielei Firea, şi nu era vorba despre teste pentru eşantionul de 10.500 de persoane, ci pentru testarea angajaţilor companiilor de utilităţi publice, companiilor municipale şi ale instituţiilor din subordinea PMB (foto 1, 2, 3). Mai exact, era vorba despre achiziţionarea a 17.000 de teste rapide (a căror acurateţe poate fi pusă sub semnul întrebării, dar acesta e un alt subiect) din bugetul Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), prin virare de credite bugetare iar testarea să fie făcută de personalul din reţeaua de medicină şcolară (?!) sub îndrumarea cadrelor de la Spitalul Victor Babeş.

Proiectul a fost însă amendat şi a suferit o schimbare înainte să fie votat. Brusc, Firea a realizat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat folosirea de teste RT-PCR, aşa că membrilor CGMB li s-a cerut să voteze achiziţionarea a 3000 de teste PCR în loc de 17.000 de teste rapide. Ceea ce s-a şi întâmplat.

"Gabriela Firea este pur şi simplu incapabilă să recunoască şi să-şi asume greşelile. A greşit atunci când s-a hazardat să promită testarea a 10.000 de bucureşteni. În loc să recunoască faptul că s-a grăbit cu acest proiect, a încercat cu orice preţ să-l ducă mai departe. A încercat să-şi acopere greşeala cu noi greşeli pe care, în ultimă instanţă, bucureştenii le vor plăti din propriul buzunar. Tot proiectul a fost făcut praf. Nimeni nu mai ştie cine va fi testat şi cine nu, dacă se vor folosi teste rapide sau nu, dacă vor fi testaţi angajaţii sau nu. Este un haos total, generat de refuzul încăpăţânat al Gabrielei Firea de a-şi asuma greşelile. Şi nu este prima dată când văd acelaşi comportament. Gabriela Firea a fost incapabilă să-şi recunoască greşeala şi în cazul companiilor municipale (pe care acum le-a pus să fuzioneze, ca să nu se vadă pierderile), şi în cazul RADET (pe care l-a băgat în faliment fără să rezolve însă problema), şi în multe alte cazuri. Situaţia de acum, cu testarea celor 10.000 de bucureşteni este doar cel mai recent exemplu, dar nicidecum singurul. Gabriela Firea este pur şi simplu incapabilă să-şi vadă greşelile. Cu atât mai puţin să înveţe din ele", a catalogat cele întâmplate Ana Ciceală, consilier general USR.

Redacţia noastră a încercat să afle în ce bază au fost comandate testele pentru testarea celor 10.500 de bucureşteni, câtă vreme prin CGMB nu a trecut niciun proiect în sensul acesta. Am adresat Primăriei Capitalei întrebări pe acest subiect şi am cerut documentele în baza cărora s-a decis comanda, inclusiv tipurile de teste, producătorul, preţul unitar, termene de livrare etc.

Nu am primit încă nimic, însă pe site-ul PMB a apărut un comunicat în care se afirmă următoarele:

"Având în vedere interesul exprimat de mass-media referitor la intenţia de realizare a unei testări (screening sistematic) în Bucureşti, în baza unui studiu ştiinţific elaborat de Institutului Naţional de Boli infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, în vederea stabilirii nivelului de circulaţie al SARS-cov-2 în Capitală, Primăria Municipiului Bucureşti face următoarele precizări:

Între Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, PMB, ASSMB şi cele şase primării de sector a fost încheiat, în data de 27.03.2020, un Protocol care prevede în detaliu atribuţiile fiecăreia dintre părţile semnatare.

- PMB, ASSMB şi primăriile celor 6 sectoare ale Capitalei şi-au asumat rolul de a asigura un sprijin logistic acţiunii de testare, în timp ce aspectele de ordin ştiinţific sunt gestionate de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, instituţia medicală care coordonează studiul şi colaborează cu European Programme for Intervention Epidemiology Training (EPIET) pentru stabilirea modalităţii de eşantionare şi pentru analiza datelor;

- Astfel, Primăria Capitalei, prin ASSMB, a achiziţionat 8.400 de teste pentru antigen SARS cov-2 şi 5.400 de teste rapide COVID-19 pentru Imunoglobuline G/M. De asemenea, cele 6 Primării de sector au achiziţionat fiecare câte 1.000 de teste pentru antigen SARS cov-2 şi 1.000 de teste rapide COVID-19 pentru Imunoglobuline G/M;

- De asemenea, Primăria Capitalei, prin ASSMB, a achiziţionat şi va pune la dispoziţia Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” toate echipamentele de protecţie necesare pentru protecţia personalului medical şi a şoferilor ( halate chirurgicale, viziere, mănuşi, măşti FFP2, soluţii antiseptice, truse de urgenţă, materiale necesare activităţii de testare în teren, etc);

- La rândul lor, cele şase Primării de sector, semnatare ale Protocolului, şi-au asumat trimiterea invitaţiilor către persoanele selectate în cadrul eşantionului de testare, recepţionarea şi centralizarea răspunsurilor la invitaţia de participare la testare, programarea pe zile/ore a persoanelor care au răspuns afirmativ la invitaţie şi stabilirea, împreună cu Poliţia locală din subordine, a traseului echipei de testare."

Testele

Specialişti consultaţi de Epoch Times au opinat că testele comandate de PMB nu prea îşi au rostul şi au marja destul de mare de eroare. De altfel, până şi Firea, atunci când a fost vorba să cumpere teste pentru testarea personalului primăriei şi instituţiilor plus companiilor din subordinea sa, a optat, precum reiese din documente, pentru teste RT-PCR, nu pentru teste rapide.

"Din păcate, nu ştim care e senzitivitatea şi specificitatea lor. Cele Antigen, ar putea fi utile, dar în Spania cele folosite au arătat o senzitivitate de max. 60% la testarea în masă, ceea ce e foarte puţin. Cele care testează anticorpi, nu prea îşi au rostul în faza acută. Mai ales că nu ştim încă prea multe despre momentul în care se dezvoltă anticorpi (estimat 7-10 zile)", a explicat un medic epidemiolog din Elveţia.

"Testele în masă pentru antigen nu îşi au rostul din mai multe motive: dacă titrul viral e prea mic nu apare nimic şi dacă infecţia a trecut e de asemenea posibil să nu apară nimic. Pentru IgM, astea apar la câteva zile după ce infecţia s-a pornit, apoi cam la o săptămână poate apar şi IgG... Testele pentru antigeni au rezoluţie foarte scăzută, în cazul Covid-19 de ~50% şi în plus sunt utile doar dacă persoana e deja sau a fost infectată şi organismul a reacţionat generând anticorpi. Testarea optimă e prin RT- PCR, care analizează direct prezenţa ARN viral", a precizat, la rândul său, un cercetător.

Testarea

Cât despre cum s-ar efectua testarea, şi la ce riscuri ar putea fi supuşi atât cei testaţi cât şi cei care testează, despre acest subiect a scris pe larg ziarul Libertatea.

Cadrele medicale au povestit sub protecţia anonimatului că li s-a explicat, la instruire, că vor avea la dispoziţie numai două perechi de mănuşi pe zi, cu care ar trebui să recolteze sânge şi exudat de la zeci de persoane.

În plus, o parte dintre medici au spus pentru sursa respectivă că au fost obligaţi să participe la campanie, fiind ameninţaţi, în caz contrar, cu pierderea locurilor de muncă. Articolul integral dedicat modului în care ar urma să se desfăşoare testarea poate fi accesat aici.

foto 1 (Epoch Times)

(Epoch Times)

(Epoch Times)

(Epoch Times)

(Epoch Times)

(Epoch Times)