Ce pericole ascunde Dosarul Electronic de Sănătate (interviu)

Cardul de sănătate
Cardul de sănătate (www.facebook.com/groups/anticip/photos/)

”Datele de sănătate ale fiecărei persoane vor fi înregistrate în dosarul electronic, la care vor putea avea acces legal numeroase persoane din CNAS, Ministerul Sănătăţii, din diferite instituţii medicale, precum şi din organisme internaţionale nespecificate”, avertizează Mircea Radea, unul dintre participanţii la dezbaterea publică din 16 ianuarie 2015 pe tema dosarului electronic de sănătate, într-un interviu acordat Epoch Times. Totodată, în opinia sa, oferirea unei adeverinţe care trebuie reînnoită o dată la trei luni persoanelor care refuză cardul este ”o mare bătaie de joc” în contextul în care reprezentanţii guvernului au promis o o alternativă definitivă şi permanentă pentru dovedirea calităţii de asigurat.

Epoch Times: Ce este Dosarul Electronic de Sănătate?

Acest dosar este o bază de date electronică în care sunt înmagazinate toate informaţiile medicale ale fiecărei persoane. Aceste date vor fi stocate pe nişte servere, care conform declaraţiilor preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Vasile Ciurchea şi secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu, vor fi păzite de SRI, iar transmisia de date va fi securizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). În spatele acestor declaraţii se ascund însă mari probleme, atât datorită unor prevederi legale cât şi ca urmare a faptului că niciun sistem informatic nu este infailibil şi poate fi spart, cu repercusiuni grave pentru persoanele cărora le-au fost furate/modificate informaţiile cu privire la starea de sănătate.

Care sunt problemele cu privire la dosarul electronic de sănătate din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii?

În primul rând, conform legii, întocmirea dosarului electronic de sănătate şi transmiterea informaţiilor din acesta este obligatorie pentru toţi furnizorii de servicii medicale. (Art. 29 alin. 2). Astfel datele de sănătate ale fiecărei persoane vor fi înregistrate şi la ele vor putea avea acces legal numeroase persoane din CNAS, Ministerul Sănătăţii şi din diferite instituţii medicale, la care se vor adăuga operatorii din companiile informatice care vor asigura funcţionarea şi administrarea sistemului, indiferent dacă persoana asigurată vrea sau nu ca datele sale de sănătate să fie cunoscute de alte persoane decât medicul căruia îi sunt încredinţate.

Apoi, conform art. 131 prim litera b) datele din dosarul electronic de sănătate vor fi transmise şi către organisme internaţionale, fără a se specifica însă care. Potrivit acestui articol: “Furnizorii de servicii medicale de specialitate au următoarele obligaţii specifice:

a) înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea datelor colectate rezultate din activitatea proprie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

b) raportarea datelor prevăzute la lit. a) se face către Ministerul Sănătăţii, structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi, după caz, către ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naţional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum şi pentru raportarea datelor către organismele internaţionale;

c) raportarea către CNAS şi casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale a tuturor datelor menţionate în contractele încheiate cu aceştia”.

Şi asta nu este tot. Pe 31 ianuarie 2011 Comisia Europeană a luat decizia “2011/61/UE” prin care datele personale ale cetăţenilor din Uniunea Europeană (inclusiv cele de sănătate) vor fi transmise spre prelucrare automată în Israel. În consecinţă se impune întrebarea care este statutul dosarului electronic de sănătate în raport cu această decizie a Comisiei Europene Întrebaţi în cadrul dezbaterii publice din 16 Ianuarie 2015, reprezentanţii guvernului nu au răspuns nimic.

Ce probleme ridică cardul electronic de sănătate?

Acest card electronic cu cip este cheia de acces la dosarul electronic de sănătate. Practic este partea din acest sistem care se află în posesia asiguratului. Dacă acceptăm cardul electronic, acceptăm implicit şi dosarul electronic de sănătate.

Dacă conştientizăm că acest sistem reprezintă un mare pericol pentru fiecare dintre noi, primul pas pentru a-l combate este să nu acceptăm cardul electronic de sănătate şi să-l returnăm în cazul în care ne-a fost distribuit. Neacceptarea cardului nu este suficientă, însă este neapărat necesară dacă vrem ca datele noastre de sănătate să nu ajungă, fie legal fie ilegal, în mâinile cui nu trebuie.

La sfârşitul lunii ianuarie Guvernul a introdus prin ordonanţă posibilitatea dovedirii calităţii de asigurat pe baza unei adeverinţe. Ce părere aveţi despre această alternativă?

Ceea ce s-a oferit şi mai ales modul în care s-a procedat este o mare bătaie de joc. Ori din nepricepere ori mai degrabă din rea voinţă, reprezentanţii guvernului, care au participat la dezbaterea publică din 16 ianuarie 2015, au acţionat contrar la ceea ce s-a vorbit acolo şi faţă de ce au promis.

Acolo s-a solicitat foarte clar şi explicit o alternativă definitivă şi permanentă prin care, toţi cei care nu acceptă cardul electronic de sănătate, să poată dovedi în continuare calitatea de asigurat. Trebuie menţionat că la acea dezbatere era vorba doar despre Normele Metodologice de aplicare a Titlului IX din Legea Sănătăţii, care se referă doar la acest aspect nu şi la ansamblul legii, aşa cum s-a deschis discuţia începând cu 26 ianuarie, prin propunerile de modificare ale acesteia.

Ce s-a întâmplat de fapt? Pe 26 ianuarie 2015, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, se pun în discuţie publică o propunere de Ordonanţă de modificare şi completare a Legii Sănătăţii 95/2006 şi o propunere de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 900/2012 privind Normele Metodologice de aplicare a Titlului IX din aceeaşi Lege a Sănătăţii. (Titlul IX se referă la cardul electronic de sănătate).

Conform anunţului de pe site-ul Ministerului Sănătăţii, propunerile de modificare pentru fiecare din cele două acte normative trebuiau trimise până în a zecea zi de la publicare, după care ar fi fost normal să se organizeze o nouă dezbatere publică integrată pentru discutarea celor două acte normative strâns legate unul de celălalt. Numai că, la numai două zile după aceea, pe 28 ianuarie 2015, Guvernul a dat atât ordonanţa prin care s-a modificat Legea Sănătăţii 95/2006 cât şi Hotărârea de Guvern prin care se modifică Normele Metodologice de aplicare ale Titlului IX din aceeaşi Lege a Sănătăţii. Cele două acte normative au fost publicate în Monitorul Oficial pe 30 ianuarie şi 2 februarie 2015.

Prin cele două acte normative au aruncat cu praf în ochii tuturor celor care refuză cardul electronic de sănătate, prin introducerea ca alternativă a unei adeverinţe valabile numai 3 luni şi care va fi eliberată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în urma depunerii la faţa locului a unei declaraţii pe proprie răspundere prin care se refuză cardul electronic de sănătate. După 3 luni, adeverinţa trebuie reînnoită şi aşa cei care nu vor cardul electronic sunt batjocoriţi şi puşi pe drumuri pe banii lor, plătiţi obligatoriu la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

În cele două acte normative nu se spune nimic despre posibilitatea refuzului introducerii datelor personale de sănătate în dosarul electronic. Ca urmare, toate problemele ce decurg din acesta rămân valabile fără a avea posibilitatea legală de a le evita.

Ce propuneţi în această situaţie?

În ceea ce priveşte dosarul electronic de sănătate, trebuie ca înscrierea datelor să se facă doar pentru asiguraţii care doresc asta iar transmiterea mai departe a acestora să se facă doar cu acordul asiguratului, şi numai către instituţii naţionale, nu şi internaţionale.

Referitor la calitatea de asigurat, vrem ca dovada acesteia să se poată face în continuare pe termen nelimitat prin acte cu caracter permanent fără cip, cod de bare, bandă magnetică şi orice alt fel de mediu de stocare. Aceste acte pot fi adeverinţa ori carnetul de sănătate valabile pe toată perioada în care se păstrează calitatea de asigurat, documentul simplu de identitate prin verificarea persoanei în baza de date simplă cu evidenţa asiguraţilor şi talonul de pensie pentru pensionari. Considerăm că practica adeverinţei de la angajator poate fi legiferată ca o dovadă în plus pentru verificarea calităţii de asigurat în baza de date a listei de asiguraţi care se actualizează în permanenţă.

Dacă există bunăvoinţă şi mai ales bună intenţie se poate rezolva foarte simplu totul. Altfel nu rămâne altă variantă decât să ne luptăm cu propriul guvern pentru a ne apăra dreptul la respectarea libertăţii persoanei, la viaţă privată, la libertatea gândirii şi a opiniilor, la libertatea credinţei religioase, la ocrotirea sănătăţii şi dreptul de a dispune de noi înşine, garantate prin următoarele articole din Constituţia României care sunt astfel încălcate:

Art. 23 (1) “Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”

Art. 26 (1) “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”

Art. 26 (2) “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

Art. 29 (1) “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie contrară convingerilor sale.”

Art. 29 (2) “Libertatea conştiinţei este garantată”

Art. 34 (1) “Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.”

Mircea Radea este istoric de profesie. Este implicat activ în mai multe acţiuni ale societăţii civile printre care şi problema documentelor electronice pe care a prezentat-o în mai multe interviuri începând cu anul 2009.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii