Argumente împotriva cardului electronic de sănătate

Reprezentanţii mai multor ONG-uri, dar şi simpli cetăţeni care resping introducerea cardului electronic de sănătate, au prezentat în cadrul unei dezbateri publice, organizate la Institutul de Sănătate Publică, numeroase argumente pentru care obligativitatea acestuia încalcă dreptul la viaţă privată, la respectarea libertăţii de conştiinţă şi alte prevederi ale Constituţiei. Ei au solicitat Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să poată dovedi în continuare şi pe termen nelimitat calitatea de asigurat pe baza unei simple adeverinţe eliberate de către CNAS, pe baza documentului de identitate ori a talonului de pensie.

Mircea Radea, istoric de profesie, a susţinut că obligativitatea acceptării cardului electronic de sănătate reprezintă un atac la adresa libertăţii persoanei, o încălcare a dreptului la viaţă privată, la libertatea gândirii şi a opiniilor, la libertatea credinţei religioase şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii, garantate prin următorele articole din Constituţia României:

Art. 23 (1): “Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile” Art. 26 (1): “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”

Art. 26 (2): “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

Art. 29 (1): “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie contrară convingerilor sale.”

Art. 29 (2): “Libertatea conştiinţei este garantată”

Art. 34 (1): “Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.”

Mircea Radea consideră că prin introducerea datelor de sănătate în DES (Dosarul Electronic de Sănătate) şi obligativitatea dovedirii calităţii de asigurat în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate doar pe baza cardului electronic sunt încălcate toate articolele menţionate mai sus din Constituţia României. ”Cum va putea o persoană să dispună de ea însăşi când cei care vor avea acces (legal ori ilegal) la aceste informaţii vor putea să ia decizii prin care vor afecta direct viaţa unei persoane?”, a întrebat el.

În opinia sa, se impune revizuirea propunerii de Hotărâre de Guvern astfel încât toţi asiguraţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv cei care nu acceptă cardul electronic, să poată avea acces la toate serviciile aferente în mod nediscriminatoriu.

La rândul său, reprezentantul Asociaţiei pentru Libertatea Românilor a atras atenţia asupra faptului că prin cardurile electronice, persoanele pot fi localizate în momentul în care accesează un serviciu medical. ”Persoanele care se opun cardului nu doresc să ţină asupra lor un dispozitiv care emite unde radio ce pot provoca interferenţe nedorite. Măsurile de implementare ale carnetului electronic de sănătate vizează observarea vieţii private prin diseminarea datelor de identificare precum şi a problemelor de sănătate, diagnostic şi tratamente. Este încălcată şi libertatea de conştiinţă”, a explicat el. În final el a cerut acceptarea eliberării unei adeverinţe de către CNAS prin care să se dovedească calitatea de asigurat pentru persoanele care refuză carnetul electronic de sănătate.

Un medic primar din Iaşi a avertizat că erorile sistemului electronic îl pot costa viaţa pe pacient. ”Pentru pacienţii bolnavi de cancer şi diabet există deja o evidenţă clară de medicamente prin sistemul de reţinere electronică, deci nu ar mai fi necesare alte evidenţe paralele”, a mai arătat acesta. În opinia sa, activitatea medicilor va fi îngreunată de gestionarea sistemului electronic şi a erorilor acestuia.

Un medic primar din Iaşi a avertizat că erorile sistemului electronic îl pot costa viaţa pe pacient. În opinia sa, activitatea medicilor va fi îngreunată de gestionarea sistemului electronic şi a erorilor acestuia.

Şi pacienţii vor fi afectaţi. ”Pacienţii care vin în spitalele de stat sunt oameni simpli. Nu-şi vor mai ţine minte codul. De ce trebuie să-i împovărăm?”, a mai afirmat medicul.

Lipsa alternativei

La rândul său, Părintele Mihai Andrei Aldea de la Mânăstirea Paltin Petru Vodă, a argumentat că din punct de vedere juridic este corect ca statul să le ofere celor care refuză cardul din motive de conştiinţă o alternativă şi să le respecte alegerea personală. El a reamintit că o petiţie împotriva introducerii documentelor electronice a fost semnată de peste un milion de români şi a fost trimisă preşedinţiei, dar voinţa oamenilor a fost ignorată.

”Eu şi peste un milion de oameni refuzăm cardul, din motive foarte diferite: unii din motive de conştiinţă pur si simplu, alţii din motive de conştiinţă religioasă, alţii pentru că au dreptul să refuze procesarea datelor personale după voia altor instituţii. Din nenorocire, instituţiile statului aplică logica teroriştilor de la Paris: dacă nu eşti de acord cu noi, te omorâm. Pentru că aceşti oameni care nu acceptă cardul de sănătate, în lipsa unei alternative, sunt condamnaţi la moarte, la execuţie, aceia dintre ei care sunt grav bolnavi şi li se refuză dreptul la consultaţie, culmea aberaţiei. În hotărârea de Guvern este o alternativă, dar aceasta este restrânsă la ceea ce vor legiuitorii. Dacă o lărgesc pentru libertatea de conştiinţă s-a rezolvat problema şi dezbaterea este inutilă”, a explicat părintele Mihai Aldea.

Acesta a mai arătat că în urmă cu patru ani Ministerul Sănătăţii a promis celor care refuză cardul electronic de sănătate o alternativă, dar nu s-a ţinut de cuvânt.

În replică, preşedintele CNAS Vasile Ciurchea a afirmat că din datele autorităţilor sunt doar 2.000 - 3.000 de români care refuză cardul, dar a promis că va exista o alternativă. ”Cu certitudine vom găsi o alternativă la card. În momentul de faţă aş vrea să văd câţi sunt cei care refuză. Din datele noastre sunt puţini, două sau trei mii. O parte din cei care au returnat cardul acum vin şi-l cer. Este clar că trebuie să găsim o alternativă pentru că sunt oameni care îl refuză din motive mai mult sau mai puţin obiective, mai mult sau mai puţin înţelese de mine. Dar sigur acea adeverinţă o să îi pună pe drumuri, de la casă la medic. Dacă doresc adeverinţa, rămâne adeverinţa, nu doresc ca cineva să rămână fără servicii medicale pentru faptul că s-a introdus cardul”, a conchis Ciurchea.

Reamintim că de la 1 februarie, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie. Cardurile de sănătate au început să fie distribuite pe 19 septembrie anul trecut, iar, la 15 decembrie, şeful CNAS susţinea că aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.