Ce mai autorizează Primăria Capitalei şi cum sunt ţepuiţi cetăţenii în lanţ? "Poveste" din Bucureştii Noi

În România - ţara balcanică unde unii funcţionari publici din primării vin la serviciu cu pantofi Louboutin şi genţi Louis Vuitton, deşi au salarii de 4000 de lei pe lună - clădirile construite cu sfidarea normelor de urbanism apar ca ciupercile după ploaie. Apoi ne mirăm că blocurile ard...
Construcţii ilegale Bucureştii noi
Construcţii ilegale Bucureştii noi (Epoch Times România)

Pe strada Plaiul Muntelui, la nr. 67, în Bucureşti, într-una din zonele cândva cele mai verzi şi liniştite din Capitală (Bucureştii Noi/Dămăroaia), a răsărit o clădire care, potrivit specialistei ce ne-a însoţit la faţa locului, sfidează mai toate normele de urbanism: e aproape lipită de peretele vecinilor astfel încât aceştia vor vedea soarele eventual doar la televizor şi nu are petic de spaţiu verde, deşi ar trebui să aibă minim 30%. Blocul, căci despre un bloc este vorba, este ridicat în zona protejată Bazilescu, unde, în mod normal (şi legal) ar trebui să fie doar case mici pe parcele mici.

Redacţia noastră a ajuns să filmeze acel bloc şi să se ocupe de povestea lui sesizată de o cititoare exasperată de ceea ce se întâmplă în cartier, căci cazul clădirii din Plaiul Muntelui 67 nu este singular. Deşi, aşa cum spuneam, în zona protejată Bazilescu ar trebui să fie construite doar case mici, realitatea din teren arată, însă, cu totul diferit. Bucureştii Noi şi Dămăroaia, cartiere care se întind pe zona protejată Bazilescu au fost umplute de puzderie de blocuri-bloculeţe. Dezvoltatorii sunt, conform informaţiilor noastre, membri ai unor clanuri de romi din Cojasca-Fântânele.

"În anii '90 (clanurile respective n.r.), s-au ocupat cu maşini vechi aduse din Occident şi apoi, treptat, treptat au ajuns să facă locuinţe în parcelarea protejată Bazilescu. Iniţial în anii 2006 -2009 nu erau foarte deranjanţi că făceau case, dar după bula imobiliară din 2009 s-au reorientat şi au început să facă blocuri. Atunci s-a rupt echilibrul în cartier, pentru că făcând blocuri, ei automat nu respectă retragerile faţă de vecini.

Boierul Bazilescu, în interbelic, când a parcelat, a făcut loturi de două sute şi ceva mp pentru case de 3 camere, cum îşi făceau târgoveţii pe vremuri iar infrastructura este pe măsură, străduţe înguste, case cu partener, nu s-a gândit nimeni că pe locurile alea se vor face vreodată blocuri", a explicat o sursă apropiată situaţiei pentru Epoch Times. Sub protecţia anonimatului căci cei din clanuri sunt răzbunători, susţine sursa.

La fel ca blocul filmat de noi, puzderia de clădiri ridicate în Parcelarea Bazilescu încalcă, de regulă, aproape toate normele de urbanism. Ba mai mult, potrivit unei asociaţii implicate activ în salvarea zonei - Asociaţia Salvaţi Bucureştii Noi şi Dămăroaia - la unele dintre clădiri autorizaţiile s-au dat post factum, după finalizarea blocurilor.

Nu acesta este cazul clădirii din Plaiul Muntelui 67 care are autorizaţie de construire emisă în luna mai de Primăria Municipiului Bucureşti. Autorizaţia ar fi însă ilegală, susţine Roxana Wring, consilier general la Primăria Capitalei, care a avut amabilitatea de a se deplasa alături de noi la faţa locului.

Panou organizare de şantier
Panou organizare de şantier (Cititoare a Epoch Times)

Clădirea. Caz şcoală de urbanism "derogatoriu şi corupt"

Sesizată de o cititoare disperată de "nenorocirile care se fac în cartier", mai exact de faptul că în zona protejată Bazilescu se construieşte "în draci", că regulile de urbanism nu se respectă, că specificul cartierului şi spaţiul verde sunt distruse tot mai accelerat, redacţia noastră s-a deplasat pe strada Plaiul Muntelui unde se ridică un bloc P+2+M, M-ul fiind practic un etaj 3.

(Cititoare Epoch Times)

La faţa locului ne-a însoţit dna Roxana Wring, actualmente consilier general din partea USR în Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi fost preşedinte al ProDoMo, organizaţie vârf de lance în salvarea patrimoniului construit al municipiului Bucureşti. Opinia consilierei, persoană cu experienţă şi expertiză în urbanism, a fost una tranşantă: Primăria a dat autorizaţia nelegal.

"Este nelegal. Aici îi trebuie un Plan Urbanistic Zonal, nu ştiu dacă are, poate îl are, dacă îl are l-a obţinut cu siguranţă nelegal. Nu respectă nici una dintre retrageri. Afectează dreptul la proprietate al celui de acolo (vecinii din stânga, cum se stă cu faţa la clădire, tot un bloc nou n.r.) şi dreptul la proprietate al celuilalt vecin, care are o casă mică şi care atunci când va dori să construiască, va veni tot pe hotar. (...) Asta se numeşte urbanism derogatoriu şi corupt! Aţi văzut ce s-a întâmplat în Sectorul 5, un bloc întreg a fost construit fără să aibă autorizaţie de construire.

Asta e o zonă de case mici, în Planul de Urbanism General (PUG) este o zonă case mici pe parcele mici pe care se vine şi se construiesc locuinţe colective fără respectarea retragerilor... uitaţi-vă cum iese aerisirea de la centrala de apartament exact în livingul blocului vecin. Deci nu se respectă absolut nicio regulă... Unde este spaţiul verde? Eu nu îl văd nicăieri, cu siguranţă că nu e nici în spate, se bazează tot pe spaţiul verde al vecinului. Aici primăria e de vină, dezvoltatorii sunt de vină şi în acelaşi timp cetăţenii ar trebui să se sesizeze...", a explicat Roxana Wring, pentru Epoch Times.

Consiliera s-a declarat şocată că PMB a dat autorizaţie de construire pentru aşa ceva şi a anunţat că va solicita informaţii de la Primăria Municipiului Bucureşti pentru a vedea cine a semnat autorizaţia de construire.

Precizăm în context că redacţia noastră a cerut Primăriei Municipiului Bucureşti, în temeiul legii 544, o copie după certificatul de urbanism al clădirii şi a documentelor ce au stat la baza emiterii acestuia. La mai bine de două luni de la cererea noastră, nu am primit încă niciun răspuns. Dinspre Primărie a venit doar o tăcere asurzitoare.

Un "cetăţean de pe stradă" intervine

În timp ce ne pregăteam să realizăm interviul cu dna Wring, atât noi cât şi doamna consilier am fost acostaţi de un cetăţean care a încercat să ne intimideze, doar, doar vom renunţa să filmăm clădirea. În momentul în care cameramanul nostru a încercat să filmeze panoul de organizare de şantier, "cetăţeanul" a întors invers panoul şi şi-a sunat, ostentativ, avocatul.

Paradoxal, omul a pretins că este un simplu cetăţean de pe stradă... Vă invităm să urmăriţi episodul în materialul video anexat.

Ulterior, o cititoare ne-a anunţat, pe Facebook, că "cetăţeanul de pe stradă" este chiar dezvoltatorul imobilului în construcţie, pe care l-am filmat noi, precum şi al blocului vecin, de care aproape s-a lipit. Informaţia nu a putut fi însă verificată căci cetăţeanul a refuzat să se recomande, în condiţiile în care, pe de altă parte, el a întrebat-o insistent pe consiliera generală cum se numeşte.

"Ţepuire" în lanţ

Aşa cum spuneam, cazul blocului din Plaiul Muntelui nu este unul singular. În prezent, pe străduţele adiacente se ridică 5 astfel de blocuri iar în zonă sunt alte pe puţin 200 făcute de-a lungul anilor.

Deşi făcute meschin, fără garaje, fără parcări, locuinţele îşi găsesc rapid cumpărători, în special prin Prima Casă. Amatorii de chilipiruri trebuie să fie, însă, atenţi căci îşi iau "ţeapă." Cumpără apartament într-un cartier (încă) verde pentru a se trezi prinşi curând captivi între betoane. Căci tehnica clanurilor este următoarea:

"Fac blocuri care nu respectă retragerile faţă de vecini, îi umbresc, vecinii care sunt umbriţi nu mai au intimitate, li se uită cei de la bloc în curte. La un moment dat vând, că li se fac oferte agresive, şi după aia, cei din bloc care înainte vedeau toată Dămăroaia verde, se trezesc cu un bloc în faţa balconului. Deci devin ţepuiţi şi ei", a explicat sursa noastră.

Cine-i de vină?

Păi în primul rând Primăria care dă autorizaţiile, în cazul de faţă Primăria Capitalei. Apoi Ispectoratul de Stat în Construcţii (ISC-ul) şi Poliţia Locală care ar trebui să se autosesizeze şi să dea ploaie de amenzi, dar nu o fac, susţin atât Roxana Wring cât şi avocatul Dumitru Dobrev, care a reprezentat de-a lungul anilor în instanţă Asociaţia Salvaţi Dămăroaia şi Bucureştii Noi în procese intentate dezvoltatorilor.

Contactat de redacţia noastră, dl Dobrev a explicat cam cum se construieşte în Parcelarea Bazilescu şi a tras puternice semnale de alarmă. Căci, sub ochii închişi ai autorităţilor, "investitorii" îşi bat joc de legislaţie iar preţul s-ar putea să fie mai scump decât îl putem plăti. Am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în Sectorul 5, unde un imobil a ars ca o torţă iar acest scenariu s-ar putea repeta oricând şi în Dămăroaia/Bucureştii Noi, căci blocurile care se construiesc sunt atât de aproape unul de altul încât dacă ar avea loc un incendiu într-un apartament, pompierii nu ar avea loc să intervină.

"În primul rând (de vină sunt n.r.) cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi cei de la Poliţia Locală care are un departament specializat în urbanism la fiecare dintre sectoare nu îşi fac treaba.

Sunt doua aspecte, unul că sunt autorizaţii de construire care încalcă Planul de Urbanism Zonal al zonei protejate, PUG-ul Capitalei, căci nu poţi să dai bloc în Parcelarea Bazilescu dacă acolo sunt case, adică poţi da un P+1+Mansardă, sau maxim un P+2, să nu nenoroceşti zona aia, căci infrastructura e proastă, ţevăraia e proastă, vecinii rămân fără apă, fără gaze, nu mai au locuri de parcare.

Una din metodele prin care investitorii îşi bat joc de legislaţia urbanistică e prin faptul că, de exemplu, li se dă să facă subsol pentru garaje, în baza HCGMB 66/2006 care-i obligă să aibă locuri de parcare câte apartamente sunt. Însă ei, la subsol, nu fac parcare aşa cum susţin, ei fac un fel de demisol, fac nişte ferestre meschine, compartimentează acel subsol, fac nişte garsoniere confort II şi le vând.

Şi cu complicitatea funcţionarilor din Primărie care participă la procesul verbal de recepţie şi a celor de la Cartea Funciară se intabulează acele garsoniere confort II. Deşi funcţionarul, dacă ar fi cinstit şi corect ar trebui să le refuze procesul verbal de recepţie. Să zică - "uite domnule, în planul de arhitectură de la anexa la autorizaţia de construire tu nu ai aşa ceva aici, tu ai parcare. De ce ai făcut garsoniere? Îţi refuz recepţia!" Nu să le intabuleze. "Îţi refuzăm să te branşezi la apă, la electricitate, să vedem dacă îţi convine" Ei închid ochii, nu ştiu de ce fac chestia asta dar bănuim cu toţii, România este o ţară balcanică până la urmă, se intabulează astea toate şi se dau cu nişte sume de 30 - 40.000 de euro la cei care abia se califică să îşi ia o garsonieră în Bucureşti. Şi uite aşa..", a explicat avocatul pentru Epoch Times.

Dobrev a mai precizat că, de-a lungul timpului, cam 85% dintre procesele intentate de oamenii din zonă contra dezvoltatorilor au fost câştigate de dezvoltatori, şi doar în jur de 15% au câştigat cetăţenii.

De ce au câştigat "investitorii"? În perioada când au început procesele, 2012-2013, instanţele încă nu conştientizau dezastrul urbanistic, cei din Asociaţia Salvaţi Dămăroaia şi Bucureştii Noi au fost deschizători de drumuri. Cumpărătorii, oameni ce achiziţionaseră locuinţe de slabă calitate prin Prima Casă veneau în faţa instanţei, se victimizau, că ce vină au ei că dezvoltatorul a făcut şi a dres.. Ulterior, cetăţenii au început să se mai câştige procese, însă când câştigă n-au bani să demoleze clădirile ilegale. Deci soluţia ar fi, crede avocatul, efectiv ieşitul în stradă. Protestul. Acţiunile cetăţeneşti.

Ce-i de făcut?

Soluţia este, finalmente, tot la cetăţeni, cred deci atât Roxana Wring cât şi Dumitru Dobrev. Oamenii trebuie să pună presiune pe autorităţi, pe Primăria Capitalei care dă autorizaţii de construire. Şi să protesteze.

"Să pună presiune pe autorităţi, căci autorităţile nu îşi fac treaba, noi suntem consilieri generali, dar avizele se dau de către funcţionarii din aparatul administrativ din subordinea primarului general. (...) Ei trebuie să-şi facă treaba! E clar că nu îşi fac treaba. Şi unde este ISC-ul să vadă cum se construieşte acest bloc? (...)

Trebuie stârpită corupţia din primării, în condiţiile date, trebuie să schimbăm din rădăcini modul în care se face administraţie publică şi modul în care se face urbanism în Bucureşti. Să faci urbanism numai pentru un profit financiar imediat, pentru o speculă imobiliară, înseamnă să condamnăm generaţii întregi de viitori bucureşteni la o viaţă nesănătoasă şi la o calitate scăzută a vieţii. Când zona asta va fi toată populată de astfel de blocuri a căror calitate arhitecturală este sub orice critică, va fi o zonă unde nu se va mai putea trăi. Acum se bazează pe faptul că mai sunt câteva case care îşi păstrează din grădini... Gândiţi-vă când o să fie toată zona cu blocuri", a declarat Roxana Wring.

De partea sa, Dumitru Dobrev recomandă implicarea civică şi protestele.

"Într-o situaţie similară, cei din Cotroceni, Carol Davilla unde Vanghelie dăduse autorizaţie de construire într-o zonă protejată, unde avea dreptul Primăria Capitalei să dea, nu republica transnistreană Vanghelie. Şi acolo lumea a ieşit în stradă, a pichetat ISC-ul şi Ministerul Dezvoltării, până i-a chemat secretarul de stat şi s-au oprit lucrările...

Deci nu mai avem altceva de făcut decât să pichetăm Ministerul, ISC-ul, Primăria, să facem marşuri, să stăm pe trotuar în faţa lor până când doamnele alea de la urbanism din Primăria Capitalei şi primarii de sector care au salariu 4000 de lei/luna dar vin cu pantofi Louboutin şi genţi Louis Vuitton, să ţină cont şi să dea autorizaţii cum trebuie, Poliţia locală să vină în controale şi să îi potopească cu amenzi. (...) Acum toată lumea din autoritatea statului şi-a făcut parohii, bucăţele.

Asistăm la disoluţia autorităţii publice, fiecare dezvoltator intră prin primărie ştiţi cum, cum intra ficiorul lui Cocoş prin ANRP şi îşi punea piciorele pe masă când era Bica şefă acolo cu Crinuţa Dumitrean. Acum toţi îi slujesc pe dezvoltatori, nu mai e niciun pic de respect pentru lege, parlamentarii fac tot felul de găurele în legislaţia de urbanism pe unde se strecoară dezvoltatorii şi funcţionarii cu idei şi uite aşa, se duce dracului tot...", a explicat la rândul său Dumitru Dobrev.

Vă invităm să urmăriţi şi materialul video filmat la faţa locului.