Ce face un magistrat mason care trebuie să soluţioneze dosarul unui coleg de lojă
Magistraţii şi demnitarii care sunt membri ai unor loje masonice au obligaţia să dezvăluie acest lucru în declaraţiile de interese pe care le depun. Când situaţia stă altfel, avem de-a face cu un caz penal.
Justiţia (Shutterstock)
Într-o anchetă fără precedent în justiţia din România, procurorii DNA i-au acuzat recent pe fostul şef al Poliţiei Române, Liviu Popa, şi pe judecătorul Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, printre altele, şi de fals în declaraţii pe motiv că nu-şi declaraseră public apartenenţa la Marea Lojă Naţională din România (MLNR), scrie jurnalistul Ionel Stoica în Adevărul.
Cei doi au negat acuzaţiile DNA, însă interceptările telefonice, mărturiile altor masoni şi documentele transmise de MLNR au arătat că cei doi erau membri ai Lojei "Ţara Crişurilor".
Popa ar fi fost mason din 2007 şi a primit gradul de "Mare Mason" în 2009. Chestorul a condus practic Loja "Ţara Crişurilor" în perioada 2015-2016, atunci când a ocupat funcţia de Mare Venerabil. În niciuna dintre declaraţiile de interese depuse în perioada 2008-2016, Popa nu a declarat apartenenţa la Masonerie.
Judecătorul Galea ar fi depus în 2014 "Jurământul ucenicului". El a jurat "solemn pe cele Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei Universale" să se supună prevederilor Constituţiei şi Regulamentului General al MLRN şi să apere "onoarea şi viaţa tuturor Fraţilor şi, în limita posibilităţilor mele, să îi ajut în orice împrejurare".
Potrivit fişei masonice, care cuprinde fotografia magistratului, datele sale de identificare, profesia, funcţia, educaţia, experienţa profesională, activitatea masonică, Galea a fost recomandat de Popa şi de afaceristul Ioan Mintaş. Popa şi Mintaş au devenit "naşii masonici", potrivit Codului de conduită masonică. În niciuna dintre declaraţiile de interese depuse în perioada 2008-2016, Galea nu a declarat apartenenţa la Masonerie.
Pentru a citi în continuare articolul intraţi aici.
