Câteva motive pentru practicarea meditaţiei

Noi studii fac legături între practica de meditaţie şi circumvoluţiunile cortexului.
Noi studii fac legături între practica de meditaţie şi circumvoluţiunile cortexului. (JEFF NENARELLA/The Epoch Times)

Când ne simţim rău, suntem obişnuiţi să apelăm la medicamente sau la alte metode externe de influenţă asupra organismului. Acest lucru ne face să uităm despre puterea enormă ce există în interiorul nostru, în minţile noastre. În prezent, cercetătorii sunt de părere că organismul uman dispune de mecanisme care ar putea rezista la boli sau chiar stopa procesul de îmbătrânire. Astfel de mecanisme pot fi dezvoltate cu ajutorul meditaţiei.

Meditaţia provine din est, unde a fost folosită timp de milenii de călugări şi pustnici, ca mijloc de cultivare a minţii şi corpului. Prin meditaţie, oamenii pot atinge ascensiunea spirituală şi întări organismul. Cu toate acestea, existenţa unor prejudecăţi ne împiedică deseori să estimăm real efectele meditaţiei.

Necătând la faptul că meditaţia este direct legată de activitatea psihică, efectele sale nu se limitează doar la lumea spirituală. Efectul meditaţiei se exprimă în multiple schimbări în parametrii biochimici şi fiziologici ai organismului. Aparent, meditaţia reprezintă un remediu universal pentru menţinerea sănătăţii.

Există multiple studii în diverse domenii, care au demonstrat deja avantajele reale ale meditaţiei. Meditaţia are un efect benefic asupra întregului organism. Iată câteva motive care ne-ar ajuta să luăm în serios practicarea meditaţiei.

Motivul 1. Controlul durerii

Durerea este un lucru subiectiv, dar putem vorbi despre ”pragul de durere”. Fadel Zeidan, Ph.D., consideră că practicarea zi cu zi a meditaţiei are un efect analgezic semnificativ.

Potrivit opiniei echipei oamenilor de ştiinţă, condusă de Fadhel Zeidan, care a fost publicat în Journal of Neuroscience, meditaţia are un efect analgezic mai puternic decât morfina sau alte analgezice mai slabe. Oamenii de ştiinţă au descoperit că în cazul practicării meditaţiei în fiecare zi, are loc o diminuare cu 40% a intensităţii durerii şi cu 57% a disconfortului asociat cu durerea. Analgezicele uzuale permiteau reducerea intensităţii durerii cu doar 25%.

În cadrul acestui studiu, un grup de voluntari sănătoşi, care nu au meditat anterior, au asimilat tehnici de meditaţie, bazate pe concentrare. Oamenii au fost învăţaţi să-şi observe respiraţia şi să se detaşeze de gânduri şi emoţii. Oamenii de ştiinţă au monitorizat activitatea creierului participanţilor la studiu cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică şi, în plus, au folosit un dispozitiv care creează sensibilitate locală. Acest aparat încălzeşte pielea până la 50° C şi respectiv provoacă anumite dureri.

Cercetătorii au descoperit că, după meditaţie, senzaţiile de durere ale participanţilor s-au diminuat de la 11% la 93%. Oamenii de ştiinţă au observat o reducere substanţială a activităţii creierului în cortexul primar somato-senzorial, care este responsabil de formarea reacţiei la stimuli de durere.

Motivul 2. Modificări în structura creierului

Practicarea meditaţiei poate cauza schimbări consistente în structura creierului. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au descoperit că în unele zone ale creierului persoanelor ce practică meditaţia, a fost indentificată mai multă substanţă cenuşie decât în creierul oamenilor care nu o practicau. Acest lucru este deosebit de important în cazul protecţiei împotriva schimbărilor ce se produc în creier odată cu înaintarea în vârstă. Este bine cunoscut faptul că cantitatea de substanţă activă din creier se reduce direct proporţional cu schimbările aferente procesului de îmbătrânire.

Alte studii au confirmat, de asemenea, faptul că meditaţia contribuie la formarea unor interrelaţii strânse între unele regiuni ale creierului şi încetinirea degenerării asociată cu îmbătrânirea. Cercetătorii au studiat creierul persoanelor ce meditează, folosind tensorul de difuzie imagistică (DTI). S-a constatat că meditaţia activizează formarea unor reţele şi legături neuronale avansate, ce unesc partea frontală, parietală, temporală, occipitală, corpul calos anterior, structurile limbice şi trunchiul cerebral. Aceste reţele şi legături dezvoltate joacă un rol de comutator, distribuind semnalele electrice în diferite structuri ale creierului.

Neurofizicienii, de asemenea, nu neagă formarea unor schimbări pozitive microscopice în celulele nervoase, ce reprezintă de fapt cauza efectelor vizibile.

În plus, o experienţă mai mare în practicarea meditaţiei, determină producerea unor schimbări mult mai pronunţate. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale au studiat, cu ajutorul rezonanţei magnetice nucleare funcţionale, două grupuri de oameni ce practică meditaţia: cu experienţă şi novice. Ei au descoperit că în cazul persoanelor ce meditează de mai mult timp are loc o diminuare a activităţii în regiunile medial prefrontală şi cortexul cingular posterior ale creierului. Este cunoscut faptul că aceste regiuni sunt asociate cu pierderea memoriei, anxietate, deficit de atenţie, hiperactivitate şi acumularea de plăci beta-amiloid în boala Alzheimer. O diminuare a unei astfel de activităţi a fost observată la toţi practicanţii cu experienţă ai mediaţiei, indiferent de metoda folosită în acest scop.

Când meditezi, trebuie să tinzi să intri într-o stare de linişte, evitând apariţia diferitor gânduri intruzive şi haotice.Surprinzător, însă aceste manifestări ale unei ”conştiinţe rătăcitoare” sunt deosebit de puternice în stările psihice, cum ar fi autismul şi schizofrenia.

Motivul 3. Încetinirea progresiei HIV

HIV este o boală infecţioasă gravă, foarte dificil de tratat. Cu toate acestea, meditaţia poate fi utilă chiar şi în astfel de cazuri serioase.

Pacienţii infectaţi cu HIV se caracterizează printr-o stare emoţională acută şi stres permanent. HIV distruge lent limfocitele (celulele CD4), ceea ce duce la pierderea imunităţii şi dezvoltarea sindromului imunodeficienţei dobândite (SIDA). Stresul pronunţat sporeşte acţiunea virusului imunodeficienţei umane.

Meditaţia constituie un remediu recunoscut pe scară largă în combaterea stresului. Oamenii de ştiinţă de la Centrul de Psihoneuroimunologie Qazi, Universitatea din California, Los Angeles, au demonstrat că meditaţia poate încetini progresia bolii la pacienţii HIV-pozitivi.

Potrivit datelor lor, la pacienţii care au folosit programul de meditaţie, nu s-a observat o distrugere pronunţată a celulelor CD4, comparativ cu grupul de control. Cu alte cuvinte, meditaţia reduce nivelul de stres şi poate încetini progresia infecţiei HIV.

Motivul 4: O inimă sănătoasă

Există un alt domeniu în care efectele antistres ale meditaţie pot determina ameliorarea sănătăţii. Meditaţia constituie una dintre cele mai bune alternative de prevenire a bolilor cardiovasculare.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Psihică a Federaţiei Ruse, meditaţia poate reduce tensiunea arterială, reduce cantitatea de depuneri în artere şi nivelul de colesterol. Cercetătorii sunt încrezători de faptul că meditaţia poate chiar proteja împotriva dezvoltării diabetului zaharat, care afectează, de asemenea, starea de sănătate a inimii.

Oamenii de ştiinţă şi cercetătorii de la Colegiul Medical din Wisconsin au examinat 200 de persoane cu vârsta medie de 59 de ani, care timp de mulţi ani au suferit de ateroscleroză ale arterelor inimii. Jumătate dintre participanţi au practicat meditaţia transcedentală (câte 20 de minute de două ori pe zi) în asociere cu tratamentul prescris, în timp ce cealaltă jumătate în loc de meditaţie a făcut exerciţii fizice şi s-au alimentat sănătos.

S-a constatat că meditaţia contribuie la diminuarea cu 47% a riscului de atac de cord, accident vascular celebral sau deces, comparativ cu grupul care a primit tratament tradiţional. Acest studiu confirmă relaţia strânsă dintre starea de spirit şi sănătatea organismului.

Motivul 5: Prelungirea duratei vieţii

Stresul reduce, de asemenea, vieţile noastre. Când ne confruntăm cu o situaţie de stres, organismul nostru produce cortizol şi adrenalină. Un stres de durată sau cronic expune organismul la o acţiune prelungită a acestor hormoni. În timp, are loc deteriorarea ţesuturilor structurale ale corpului, inclusiv a musculaturii, oaselor, pielii şi creierul, ce duce la o îmbătrânire accelerată a organismului. Se crede ca stresul, de asemenea, contribuie la scurtarea telomerilor, segmentele de capăt ale ADN, ceea ce reduce numărul de diviziuni celulare, şi, prin urmare, diminuează speranţa de viaţă.

În mod contrat cortizolului, secreţia dehidroepiandrosteronului (hormonul suprarenalelor), are efect de blocare a hormonilor de stres. Odată ce înaintăm în vârstă, producerea acestui hormon se reduce. Un nivel scăzut de dehidroepiandrosteron corespunde unui proces de îmbătrânire şi bolilor.

Un alt combatant al stresului este melatonina (hormonul somnului).Cercetările moderne au demonstrat că melatonina este un antioxidant puternic, dar nivelul acesteia scade odată cu înaintarea în vârstă. Experimentele pe animalele de laborator au demonstrat că un nivel sporit de dehidroepiandrosteron şi melatonină corespunde unei speranţe de viaţă mai mari.

Practicarea regulată a meditaţiei contribuie la activarea capacităţilor naturale ale organismului şi încetineşte procesul de îmbătrânire. Conform cercetărilor doctorului în ştiinţe medicale, directorul Institutului Internaţional pentru longevitate, Vincent Giampapa, odată cu practicarea meditaţiei, în organism au loc modificări biochimice serioase: nivelul cortizolului scade în medie cu 46%, nivelul dehidroepiandrosteronului creşte în medie cu 43,77%, iar nivelul melatoninei creşte în medie cu 97%.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință