Candidaţii prezidenţiali au evitat chestiunea cheie legată de comerţul cu China

Ultima dată când China a atras atât de multă atenţie într-o campanie prezidenţială americană aşa cum o face în prezent a fost exact cu 20 de ani în urmă, când guvernatorul Clinton l-a criticat pe preşedintele Bush pentru că îngenunchează în faţa Chinei. Preşedintele Clinton a îngenunchiat ulterior chiar mai greu dar cel puţin a încercat să ţină piept Chinei în primii doi ani ai prezentei sale la Casa Albă.

Atât fostul guvernator Romney cât şi preşedintele Obama au avut un ton dur în privinţa Chinei dar, dacă se ascultă cu atenţie, se poate observa faptul că amândoi au evitat o chestiune cheie, prin urmare nu există nicio şansă ca cei doi să înfrunte China. Răspunsurile lor la penultima întrebare în timpul celei de-a doua dezbateri prezidenţiale serveşte ca un exemplu bun al acestui fapt.

Întrebarea, din partea prezentatoarei Candy Crowley, a fost legată de cum pot companiile americane să aducă locurile de muncă înapoi în SUA când costurile de producţie şi mâna de lucru sunt atât de mici în China.

Partea relevantă din răspunsul lui Romney a fost aceea de a insista ca statul chinez să joace corect în evaluarea monedei sale, ceea ce a fost principalul punct al politicii sale asupra Chinei.

Haideţi să facem o simplă analiză, folosind iphone ca şi exemplu. Există o mulţime de analize structurale a costului disponibile pe Internet. Rezultatele lor variază într-o măsură mai mică dar spun o poveste similară.

Când un iphone de 650 USD (înainte de reducerile contractuale) este produs şi vândut, Apple recunoaşte un profit de aproximativ 400 USD. Componentele costă aproximativ 200 USD. Foxconn, compania taiwaneză ce produce iphone câştigă probabil 20 USD din asamblare şi alţi 30 USD sub formă de taxe pentru ingineria de producţie. Muncitorii chinezi săraci câştigă de fapt doar 8 USD.

Haideţi să spună că în prima zi a preşedinţiei sale, Romney etichetează China drept un manipulator al monedei şi forţează China să îşi dubleze rata de schimb pentru yuan, făcând iPhone de două ori mai scump.

Pentru a face iphone mai competitiv ca înainte, Apple va trebui să absoarbă o reducere a preţului cu 40% dar încă trebuie să plătească costul de producţie al iphone – prin urmare, costul muncii în China creşte la 10 USD. Va face acest lucru ca slujbele de producţie pentru iphone să revină în SUA? Probabil răspunsul lui Steve Jobs ar rămâne la fel, “Acele locuri de muncă nu se mai întorc.”

Răspunsul lui Obama a fost la fel, dacă nu chiar mai rupt de realitate. “Există unele locuri de muncă care nu se vor întoarce deoarece sunt slujbe prost plătite, ce necesită o pregătire profesională slabă. De aceea trebuie să accentuăm producţia. De aceea noi trebuie să investim în producţia avansată. De aceea trebuie să ne asigurăm că dispunem de cea mai bună ştiinţă şi cercetare din lume.”

Adevarata problemă

Ar fi o insultă pentru inteligenţa ambilor candidaţi şi a echipelor lor să sugerăm că ei nu cunosc adevarata problemă, deoarece destul de mulţi savanţi şi învăţaţi chinezi de vârf au atribuit în mod deschis preţul scăzut al produselor din China “avantajelor oferite de drepturile umane reduse.”

Conform acestor învăţaţi, avantajele includ mai mult decât costurile suprimate de muncă ale guvernului; ele includ de asemenea: condiţii de muncă nesigure, beneficii puţine sau lipsa lor, securitate la pensionare precară sau inexistentă, inexistenţa protejării mediului, lipsa vieţii personale şi lipsa interesului pentru bunăstarea muncitorilor. De exemplu, un număr tot mai mare de sinucideri la fabrica Foxconn din China nu au adus alte schimbări decât aşezarea unor plase de protecţie pentru a împiedica muncitorii să se sinucidă prin aruncarea de pe clădire.

Este important să notăm că muncitorii chinezi acceptă Foxconn aşa cum este. Fabricile Foxconn sunt cele mai bune fabrici ce pot fi găsite în China, cu săli de gimnastică, piscine etc.

Problema stă în faptul că nimeni nu are timp să le folosească deoarece muncitorii lucrează 7 zile pe săptămână, 16 ore pe zi. Când persoanele de 16-25 de ani sunt puse în situaţia în care nu există socializare, relaţii sau călăuzire spirituală vor fi deprimate şi se s-ar putea sinucide.

Aceşti învăţaţi au subliniat de asemenea că “avantajele drepturilor umane reduse” afectează China precum şi partenerii săi comerciali. Nu este ciudat că apelurile învăţaţilor pentru schimbare politică au fost ignorate şi că ei înşişi au fost marginalizaţi de regimul chinez.

De ce ar trebui candidaţii pentru preşedinţia americană să ignore, de asemenea, descoperirile acestor învăţaţi şi explicaţia lor cu privire la preţul scăzut pentru produsele chinezeşti? Răspunsul este mai degrabă ciudat: ei aproape că nu au nicio alternativă, deoarece preşedinţii dinaintea lor au luat anumite măsuri.

Aceasta a început în 1989 când masacrul din Piaţa Tiananmen din Beijing a făcut ca regimul comunist chinez să îşi piardă legitimitatea în China şi să alerge după recunoaşterea internaţională necesară supravieţuirii sale.

Regimul chinez a oferit concesii economice fara precedent şi companiile americane au considerat drept irezistibilă imensa piaţă chineză. Corporaţiile multinaţionale au organizat o mare campanie de lobbying pentru a cere şi justifica o politică privind China care ar putea linişti aversiunea americanilor faţă de încălcarea drepturilor omului în China. Şiretlicul a fost numit “promovarea drepturilor omului din China prin dezvoltarea economică.”

Sclavie şi exploatare

Nici imensa piaţă chineză şi nici promovarea drepturilor omului nu s-au materializat vreodată. Companiile multinaţionale, totuşi, au obţinut suficient de mulţi bani prin exportarea în SUA a produselor lor făcute în China. Cum se face aceasta? Ei exploatează munca ieftină din China. Nu este exploatarea muncii atât de ieftine la fel precum sclavia?

Este o nebunie să sugerezi că companiile americane s-ar implica în sclavie? Sclavia a fost interzisă de un secol de jumătate. “Frumuseţea” stă în faptul că nu companiile americane conduc sclavia. Mâinile lor sunt curate deoarece regimul chinez nu are nicio problemă în a-şi abuza proprii cetăţeni. Dar ştiindu-se acest lucruri, nu cumva aceste companii susţin de fapt abuzurile şi sclavia?

O relaţie simbiotică s-a format astfel. Sclavia din China, sau “avantajele drepturilor umane reduse”, garantează faptul că diversele companii americane obţin profituri frumoase, în timp ce îşi protejează numele şi imaginea. Companiile americane se asigură că “avantajele” drepturilor umane reduse din China pot rezista şi rămân într-o poziţie “sigură” încât să nu fie expuse sau criticate prea mult.

Problema este aceea că aceste “avantaje” duc la confiscarea locurilor de muncă pentru americani, la ameninţarea poziţiei şi realegerii politicienilor americani dar, mai important, se trimite un mesaj complet eronat şi imoral: viaţa umană nu este la fel de importantă ca şi câştigurile financiare.

Prinşi între puternicele companii şi alegătorii furioşi, politicienii trebuie să găsească strategii alternative care nu vor se vor atinge de acele “avantaje chinezeşti”, dar în acelaşi timp să convingă alegătorii să creadă că politicile lor vor funcţiona ca prin magie şi vor aduce slujbele înapoi în SUA. Va funcţiona asta?

Ultima dată când America a trebuit să aibă de a face cu sclavia, preşedintele Lincoln în cel de-al Doilea Discurs Inaugural al său a căutat un motiv superior pentru a explica de Războiul Civil a fost singura cale de scăpare: “Dumnezeul are propriile Sale intenţii.”

Câteva linii mai încolo, Lincoln a spus: “Cu dragoste noi sperăm, cu fervoare ne rugăm ca acest război să se stingă cu repeziciune. Totuşi, dacă Dumnezeu doreşte ca războiul să continue până când se va scufunda bogăţia acumulată de cei 250 de ani de sclavie şi până când ultima picătură de sânge smulsă cu biciul va fi plătită de o altă ridicare a sabiei, aşa cum s-a spus acum 3000 de ani în urmă, încă trebuie să spunem că ‘judecăţile Domnului sunt adevărate şi corecte în totalitate.’”

Dacă profitul extras din vechea sclavie a Americii a trebuit să fie distrus printr-un Război Civil, ar putea fi permisă existenţa profitului extras din sclavia modernă a Chinei? De ce se află economia Americii într-o stare atât de gravă? Ar fi posibil ca politicile unuia dintre cei doi candidaţi să îi scoată pe americani din această situaţie?

“Cu dragoste noi sperăm, cu fervoare ne rugăm”. Dacă americanii încă cred în Atotputernic aşa cum au făcut-o strămoşii noştri, atunci poate am dori să ne obligăm preşedintele să abordeze problema sclaviei din China în loc să se învârtă în jurul copacului.

Dr. Shizhong Chen este preşedintele Fundaţiei pentru Conştiinţă şi un coleg cercetător la chinascope.