Cacofonie la vârf. Victor Ponta spune că vrea prezenţă NATO / Tăriceanu şi Corlăţean, parteneriat cu China (video)

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, Bucureşti 27-29 august 2014. În imagine, Titus Corlăţean, Valeriu Zgonea, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, Bucureşti 27-29 august 2014. În imagine, Titus Corlăţean, Valeriu Zgonea, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

”România a demonstrat că este un reliable partner pentru UE, SUA şi NATO. Dorim consolidarea flancului estic al NATO şi o prezenţă cât mai consistentă a Alianţei în România. Obligaţia noastră este de a fi un exportator de securitate pentru Republica Moldova”, a declarat premierul în cadrul Reuniunii anuale a Diplomaţiei Române. Ministrul de Externe şi preşedintele Senatului au insistat pe parteneriatul cu China.

Victor Ponta s-a lăudat şi cu inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, arătând că ”azi pentru prima oară Republica Moldova nu mai depinde de un singur furnizor din Estul Europei şi este un moment simbolic în sprijinirea drumului de integrare europeană al Republicii Moldova”.

În opinia să, ”nu putem spune Moldovei că putem doar să facem un gazoduct sau putem să ducem microbuze, dar nu putem să facem nimic în cazul în care vreodată ar fi supuşi vreunei agresiuni. Cred că obligaţia noastră e de a fi un exportator de securitate regională”.

Ponta consideră că România trebuie să rămână un promotor al integrării europene şi asigurării securităţi pentru Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia şi Albania şi că acestor ţări trebuie să li se dea o perspectivă clară de aderare.

Pe de altă parte, premierul s-a referit la scăderea fondurilor de la buget alocate MAE şi diplomaţiei, arătând că suplimentările bugetare se duc către armată, dar prin diplomaţie scad costurile pentru apărare. În opinia sa, diplomaţia românească a demonstrat că poate să facă mai mult decât să se alinieze la deciziile luate în altă parte. ”Este important ca România să-şi afirme statutul de reliable partner cu mai mult curaj”, a concluzionat Ponta.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a părut să-l contrazică susţinând că ”România trebuie să ajungă să acţioneze ca un stat membru UE cu drepturi depline, nu să se poarte ca un stat candidat. Ţara noastră trebuie să-şi creeze un profil european coerent şi să-şi întărească parteneriatele cu Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie”. De asemenea, Tăriceanu consideră că trebuie dată substanţă parteneriatului cu Polonia.

Şi el s-a referit la Republica Moldova, susţinând că semnarea acordului de asociere de către Chişinău deschide noi oportunităţi de cooperare cu România.

Pe aceeaşi linie, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a susţinut că Republica Moldova rămâne prioritatea politicii externe româneşti. El s-a referit la proiectul Iaşi-Ungheni, la împrumutul nerambursabil oferit de România R.Moldova pentru educaţie, la deschiderea centrului SMURD de la Bălţi şi la cei un milion de euro alocaţi din bugetul MAE pentru Muzeul Naţional de Artă din Republica Moldova.

Un alt scop al politicii externe româneşti este, în opinia sa, asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune, în actualul context dominat de conflictul din Ucraina. În opinia şefului diplomaţiei române, UE trebuie să ofere o perspectivă clară de aderare celor trei ţări care au semnat acordul de asociere.

Corlăţean a mai anunţat că Acordul de mic trafic de frontieră cu Ucraina va fi semnat în curând cu ocazia unei vizite a ministrului ucrainean de externe Pavlo Klimkin la Bucureşti. ”Este un acord extrem de important pentru libera circulaţie, pentru destinul european al Ucrainei, dar şi pentru cetăţenii ucraineni, inclusiv etnicii români, care trăiesc de-a lungul frontierei cu României”, a subliniat şeful diplomaţiei.

Obsesia cu China

Pe de altă parte, ministrul de externe a mai subliniat că pentru România este prioritară consolidarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică mai dinamică, inclusiv prin atragerea de investiţii chineze. În cadrul UE, România pledează pentru menţinerea unui nivel ridicat de angajare a ambelor părţi în cadrul Parteneriatului Strategic UE–China. Raporturile economice, care constituie esenţa parteneriatului UE-China, reprezintă, în cifre absolute, cea mai semnificativă relaţie comercială din lume. Mai mult, decizia de lansare a negocierilor asupra unui Acord de Investiţii reprezintă un semnal politic important pentru consolidarea relaţiei strategice a UE cu China. Un nou nivel în cooperarea bilaterală va fi atins prin implementarea proiectelor economice convenite la Summitul China – EEC, desfăşurat la Bucureşti, anul trecut. Această formulă de cooperare a statelor central şi est-europene cu China aduce propria substanţă parteneriatului UE-China”.

Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a insistat pe dezvoltarea parteneriatului “istoric” cu China ”pe toate componentele sale”. În opinia sa, “România trebuie să recunoască noua arhitectură internaţională care a devenit multipolară şi multidirecţională. Relaţia istorică cu China trebuie dezvoltată pe toate componentele sale, iar parteneriatele cu Japonia şi Coreea de Sud, precum şi parteneriatul cu India, şi ele trebuie permanent analizate şi aprofundate”.