Bustul celui care a scris „Deşteaptă-te Române” inaugurat pe Aleea Clasicilor de la Chişinău de Ziua Limbii Române
Bustul marelui poet român Andrei Mureşanu (wikipedia.org / Andrei_Mureşanu)
Începând cu 31 august 1990 Republica Moldova sărbătoreşte în fiecare an „Limba Noastră cea Română”. În acest an, de Ziua Limbii Române, autorităţile de la Chişinău au decis să amplaseze bustul marelui poet român Andrei Mureşanu pe Aleea Clasicilor din Parcul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul capitalei.
Pentru bustul poetului român primit în dar de la administraţia judeţului Bistriţa-Năsăud din România, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a ţinut să mulţumească într-un mod mai deosebit, după ce şi-a ţinut discursul, acesta a recitat imnul statului vecin „Deşteaptă-te române”.
Potrivit Realitatea.md, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure, prezent şi el la inaugurare, le-a mulţumit autorităţilor locale pentru că au reuşit împreună să ofere mun. Chişinău bustul marelui poet, devenit în timp un simbol pentru toţi românii.
„Împreună, am reuşit să oferim Chişinăului un bust al unui poet, al unui bărbat român care prin viaţa sa a devenit un simbol pentru toţi românii. Am venit cu acest gest în semn de solidaritate şi respect faţă de poporul moldovenesc”, a menţionat românul.
De menţionat este faptul că ideea amplasării bustului celui care a scris imnul României, Andrei Mureşanu, în centrul mun. Chişinău a venit din partea judeţului Bistriţa-Năsăud din România, care au luat decizia de a dona un bust al poetului de Ziua Limbii Române, pe lângă organizarea unor manifestaţii culturale, din propriile surse financiare.
Imediat după dezintegrarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi odată cu trezirea spiritului de renaştere naţională de la sfârşitul anilor '80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chişinău a avut loc "Marea Adunare Naţională" de la 27 august 1989. În cadrul adunării, cei aproximativ 750.000 de oameni prezenţi la miting (circa 1/6 din populaţia de atunci a republicii), au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum şi trecerea la grafia latină.
În urma unor intense dezbateri avute cu oponenţii din Sovietul Suprem, deputaţii românofoni au reuşit să impună limba română ca limbă de stat şi adoptarea alfabetului latin. Având în vedere că cele mai aprinse discuţii au avut loc pe 31 august, când a fost votată şi cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet, această zi a fost declarată sărbătoare naţională în Republica Moldova.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
