Bill Gates şi Richard Branson, un cuplu ciudat lansat în lumea cărnii artificiale (video)

Un startup din California, Memphis Meats, a colectat 22 milioane de dolari pentru a-şi continua dezvoltarea afacerii: producerea de hamburgeri fără a fi ucise animale. Acum, finanţarea soseşte de la mogulii americani, la care s-a alăturat gigantul agroalimentar Cargill Inc.
Chiftea din carne sintetică
Chiftea din carne sintetică (Print screen YouTube)

Bill Gates, Google Ventures şi Khosla Ventures şi-au adus aportul la strângerea de fonduri pentru un start-up din Silicon Valley, Memphis Meats. Dar acum, s-au alăturat şi alte mari industrii alimentare.

Memphis Meats produce aşa-numita carne artificială (pentru moment doar burgeri sau chiftele) fără sacrificarea animalelor, folosind doar celulele acestora care se auto-reproduc în vid. O afacere care nu l-a atras numai pe Bill Gates, pe miliardarul Richard Brandson, fondatorul companiei Virgin, ci şi pe Cargill Inc, una dintre cele mai mari companii agricole din lume, precum şi alte numeroase întreprinderi alimentare şi chiar unele institute de cercetare din întreaga lume.

Memphis Meats a reuşit să adune în câteva luni 22 milioane de dolari, pe care intenţionează să le utilizeze pentru a continua să dezvolte noi produse din aşa-zisa carne "curată“ (o altă definiţie), precum şi reducerea costurilor de producţie, la niveluri comparabile cu cele ale unei simple măcelării.

Dar provocarea este doar la început. Primul pas va fi investiţia în personal, care va creşte de patru ori: bucătari, oameni de ştiinţă creativi şi oameni de afaceri sunt invitaţi să-şi prezinte programele. "Vom prepara carnea într-un mod mai durabil, convenabil şi delicios - explică Uma Valeti, co-fondator şi CEO al Memphis Meats, pe site-ul companiei – deoarece oamenilor le place să mănânce carne şi este fundamentală pentru multe dintre culturile şi tradiţiile noastre. Cererea de carne este în creştere rapidă în întreaga lume. Şi noi vrem ca lumea să continue să mănânce ceea ce îi place."

Richard Brandson se declară entuziast de aceste investiţii şi speră ca în câteva decenii să "nu mai avem nevoie să ucidem animale, iar carnea va fi curată şi constituită din substanţe vegetale, fără a sacrifica gustul“.

Cargill Inc vine cu un comentariu entuziasmant: „Investiţia noastră în Memphis Meats este o modalitate de a explora potenţialul acestui segment în creştere al pieţei de proteine. Compania ar putea oferi clienţilor şi consumatorilor noştri o gamă mai largă şi este aliniată cu misiunea noastră de a hrăni lumea într-un mod mai sigur, responsabil şi durabil”.

Ce gust are carnea artificială?

Nu este primul proiect de acest gen. În anul 2013 într-un studio TV din Londra s-a gătit şi consumat în direct primul hamburger "artificial". În spatele proiectului se afla co-fondatorul Google, Sergey Brin, care a finanţat producţia primului hamburger sintetic cu 250 de mii de euro.

Experimentul a fost făcut de Mark Post, cercetător olandez de la Universitatea din Masstricht, şi de doi critici alimentari, americanul Josh Schonwald şi austriacul Hanni Ruetzler. Amândoi au afirmat că din cauza lipsei grăsimii, acesta nu este prea gustos ca hamburgerul tradiţional: "Se apropie de carne, dar nu este la fel de suculentă. Textura este perfectă, dar m-am aşteptat să fie mai moale", a declarat austriacul Ruetzler, recunoscând însă că, dacă s-ar putea perfecţiona gustul, hamburgerul ar putea fi mâncat. Se pare că afirmaţia este valabilă şi pentru produsele Memphis Meats.

Efectele asupra mediului

În viitor, aşa-numita carne artificială ar putea satisface cererea de carne a populaţiilor din ţările în curs de dezvoltare (este suficient să ne gândim la cererea tot mai mare din China şi India), în acest moment fiind furnizată de bovine, care au un impact extrem de puternic asupra climei. Fiecare kilogram de carne necesită în mod tradiţional între 4 şi 10 kilograme de furaje, care, la rândul lor necesită apă, îngrăşăminte şi pesticide pentru a fi produse, în afară de carburantul necesar tractoarelor şi maşinilor agricole.

De exemplu, în prezent 30% din suprafaţa cultivată este utilizată pentru hrana animalelor şi doar 4% pentru culturile de legume destinate consumului uman direct. Carnea artificială necesită 99% mai puţin teren decât cel utilizat pentru hrana animalelor, între 82 şi 96% mai puţină apă şi generează mai puţin cu 78 - 95% gaze cu efect de seră: numai gazul care apare în mod natural în procesele digestive ale bovinelor este de 20 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon produs de motoarele cu ardere şi de orice proces de combustie.

Potrivit unor cercetări făcute la Universitatea din Oxford, vitele crescute în mod tradiţional produc gaze cu efect de seră chiar mai mult decât întregul sistem de transport din întreaga lume. În special, generează 39% din metan, 5% dioxid de carbon şi 40% oxid de azot. În teorie, pentru cercetătorul Mark Post, cu celulele embrionare de la o singură vacă (sau porc, miel, pui), se pot produce mult mai multe kilograme de carne decât cea obţinută de la un singur cap de bovină. Şi aceasta în următorii 10-20 de ani.

Având în vedere că populaţia umană va creşte la 9,5 miliarde până în 2060 şi că cererea de carne din ţări precum China şi India a fost dublată, aşa-numita carne sintetică s-ar putea dovedi a fi o afacere reală şi nu doar science-fiction.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință