Bătălia pe resurse energetice. Budapesta inflamează spiritele. MAE român cere explicaţii

Ministerul român al Afacerilor Externe cere explicaţii Ungariei după recentele declaraţii lansate în spaţiul public pe teme ce privesc cooperarea energetică regională. Totodată, MAE avertizează că "vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO".

Reacţia MAE vine în contextul în care, Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei, a acuzat România de încălcarea angajamentelor internaţionale în privinţa interconectării conductelor de gaze şi a susţinut că a sosit timpul pentru a se exercita presiuni internaţionale sporite asupra României pentru începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Declaraţiile lui Szijjarto vin pe fundalul zbaterilor Ungariei de a transforma gazoductul european BRUA în BRU, cu alte cuvinte, ungurii vor ca gazoductul ce va aduce gaze din Marea Caspică şi Marea Neagră să se oprească la ei în ţară şi să nu mai fie continuat până la austrieci.

De altfel, săptămâna trecută, şeful FGSZ - transportatorul maghiar de gaze - Kristof Terhes, a transmis chiar de la Bucureşti că gazele din Marea Neagră vor ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia şi indirect către Austria, ceea ce ar însemna că Ungaria devine de facto centru de distribuţie pentru gazele din România, relatează G4media. Tot oficialul maghiar a mai susţinut că România nu are industrie pentru a consuma gazele produse, ceea ce înseamnă că trebuie să vândă Ungariei gazul.

"Atacurile publice şi jocurile de culise ale Budapestei au avut loc pe fondul slăbiciunii statului român, care amână de luni bune o decizie finală în proiectul legii offshore, vital pentru demararea extracţiei de gaze naturale. Guvernul maghiar a vrut să submineze discuţiile de ultim moment dintre coaliţia de guvernare, guvern şi industria de profil", arată sursa citată.

Redăm comunicatul MAE:

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declaraţiile lansate recent în spaţiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii. Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO.

Partea ungară cunoaşte, fără îndoială, foarte bine evoluţiile recente privind investiţiile substanţiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor şi modul exemplar de cooperare a autorităţilor române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră şi eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În acest sens, Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României şi va asigura un cadru stimulativ pentru investiţiile în acest domeniu.

În plus, oficialii din Ungaria sunt, cu siguranţă, la curent cu dialogul frecvent şi deschis între companiile naţionale din România şi Ungaria pe aceste teme. Reamintim părţii ungare că, la sfârşitul anului trecut, entităţi din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacităţii de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România şi Ungaria. De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată şi inoportună.

Readucem în atenţie anunţul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcţiei infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale. Aceste dezvoltări au loc în condiţiile în care partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale. De asemenea, reamintim că în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA, fapt consemnat în Comunicatul final al reuniunii şi subliniat de Comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete.

România va continua să acţioneze cu bună credinţă pentru îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul Uniunii Europene privind Uniunea Energetică, asigurând dezvoltarea infrastructurii de interconectare la nivel regional în domeniul gazelor naturale şi va acţionă cu fermitate pentru că obiectivul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze să fie îndeplinit”, mai transmite MAE.