Băsescu respinge ideea modificării Convenţiei Montreux

Preşedintele Traian Băsescu respinge ideea - invocată inclusiv de Ankara - de a aduce modificări Convenţiei de la Montreux, încheiată în 1936, prin care Turciei i se acordă control asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, permiţându-i să reglementeze activitatea militară în regiune.

Invocând preocupări în materie de mediu şi potenţialul pericol pe care petrolierele îl pot reprezenta pentru strâmtori şi pentru oraşele din jurul Mării Marmara, Turcia spune că acordul, vechi de aproape trei sferturi de secol, trebuie să fie modificat pentru a reflecta schimbările aduse de contemporaneitate.

"Cunoaştem îngrijorările Turciei. În opinia noastră, Convenţia de la Montreux este un instrument juridic important pentru navigaţie şi trebuie respectat întocmai", a punctat preşedintele român insistând, într-un interviu pentru cotidianul turc Today's Zaman, că transporturile sunt elementul cel mai important care trebuie luat în considerare într-o lume tot mai globalizată. "Fără un transport eficient, de încredere, nu poate exista comerţ sau investiţii internaţionale", a subliniat Băsescu.

Preşedintele român a început luni o vizită de stat de două zile în Turcia.

Convenţia de la Montreux a fost invocată în ultimii ani în special în probleme militare şi de securitate. În timpul războiului dintre Rusia şi Georgia, din 2008, Moscova a acuzat că vasele americane cu ajutor umanitar pentru georgieni ar încălca prevederile Convenţiei.

În 2010, aflat la Conferinţa de securitate de la Munchen, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că a cerut "o explicaţie exhaustivă" de la Washington cu privire la decizia României de a găzdui elementele ale scutului american antirachetă, invocând Convenţia de la Montreux, care ar împiedica vasele americane să aducă echipamentul necesar pe Marea Neagră.

Rusia făcuse referiri la Convenţia de la Montreux şi în momentul în care România şi SUA au încheiat acordul pentru baza de la Mihail Kogălniceanu.

Convenţia, care este semnată şi de România, limitează dreptul vaselor de război de a trece prin strâmtorile Mării Negre.

Potrivit unui material publicat la 17 aprilie de România Liberă, "analiştii de la Moscova şi de la Ankara consideră că în ultima perioadă România şi-a extins prea mult influenţa militară şi energetică la Marea Neagră". Ankara consideră că România poate schimba echilibrul din zonă cu ajutorul americanilor, atât datorita bazei militare de la Marea Neagră, a proiectului scutului antirachetă, cât şi prin prezenţa militarilor români în Afganistan şi eventual a flotei aeriene dotate cu aparate F-16, pe care preconizează să o cumpere din SUA, scria România Liberă.

Convenţia de la Montreux reglementează accesul în Marea Neagră

Convenţia de la Montreux din 1936 defineşte, de fapt, condiţiile de acces în Marea Neagră, care nu se poate face decât prin strâmtorile controlate de Turcia.

Controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care fac legătura între Mediterana şi Marea Neagră, este un subiect sensibil cel puţin începând din secolul al XVII-lea, fiind reglementat de-a lungul timpului prin diverse acorduri, în funcţie de alianţele internaţionale în vigoare la momentul respectiv. Problema a avut dintotdeauna o importanţă vitală pentru Rusia, care are porturi ce nu sunt blocate de gheţuri iarna, pe coasta nordică a Mării Negre şi în special în peninsula Crimeea.

Convenţia de la Montreux, unul dintre cele mai vechi acorduri internaţionale aflate în vigoare şi în prezent, plasează strâmtoarea Bosfor sub controlul militar al Turciei, în timp ce anterior fusese sub control internaţional. Convenţia autorizează libera trecere a vaselor prin strâmtoare, însă limitează numărul şi dimensiunile acestora. Documentul limitează de asemenea, în cazul vaselor militare, durata prezenţei lor în zonă.

În general, vasele de război ale ţărilor din afara regiunii cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra în Marea Neagră. În cazul în care mai multe vase ale aceleiaşi ţări intră în Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. În plus, submarinele trebuie să navigheze la suprafaţă.

Condiţiile se modifică dacă Turcia, ţară membră NATO din 1952, este în stare de război. În acest caz, Turcia poate impune restricţii circulaţiei vaselor de război.

Vasele ţărilor din exteriorul regiunii nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile consecutiv. Portavioanele nu au acces, iar statele care trimit vase în Marea Neagră trebuie să îşi anunţe în avans Turciei intenţiile.

Accesul în Marea Neagră a căpătat o nouă semnificaţie de la dezmembrarea blocului sovietic, în anii '90. Anterior, toate ţările riverane, cu excepţia Turciei, aparţineau acestui bloc. În prezent, două dintre ele - România şi Bulgaria - sunt membre ale Uniunii Europene şi NATO. Ucraina, care găzduieşte în portul Sevastopol Flota rusă din Marea Neagră, aspira la un moment dat să adere la NATO, ca şi Georgia.

Pe de altă parte, în timpul intervenţiei americane din Irak, Turcia a refuzat să permită celei mai mari puteri mondiale, aliat al său, să îi tranziteze teritoriul pentru a transporta materiale necesare războiului din Irak.

Ţările care au ratificat Convenţia de la Montreux în 1936 sunt Turcia, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Sovietică, România, Bulgaria, Grecia, Germania, Japonia şi Iugoslavia. Italia a ratificat-o în 1938, iar Japonia s-a retras din ea după al Doilea Război Mondial. Statele Unite nu au ratificat Convenţia, dar în general au acceptat să îi respecte dispoziţiile.