Băsescu: Acţiunea Rusiei a ajuns la limite care frizează iraţionalul. Cerem consolidarea flancului estic al NATO

Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014
Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014 (Sean Gallup / Getty Images)

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri că, în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a fost aprobată prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România, discutându-se totodată şi despre posibila participare a României, ca stat coordonator, în proiectul fondului NATO de apărare pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice. Şeful statului a făcut, de asemenea, apel la consolidarea flancului estic al NATO, în contextul acţiunilor Rusiei în estul Ucrainei, care frizează "iraţionalul".

"Am avut o scurtă şedinţă CSAT pentru clarificarea a doua probleme. Una era legată de prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, sigur prin rotaţie, şi nu toate odată. Este vorba de aeronave de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care, alături de aviaţia română, să asigure poliţia aeriană. Ceea ce înseamnă că, dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere. A fost adoptată această hotărâre. Vom comunica la NATO aprobarea noastră pentru prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România şi în spaţiul aerian", a declarat Traian Băsescu, citat de Realitatea.net

O altă chestiune despre care s-a discutat în CSAT, a fost posibila participare a României, ca stat coordonator, în proiectul fondului NATO de apărare pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice, a afirmat Băsescu, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Cotroceni.

Şeful statului a subliniat că ţara noastră este pregătită să îşi asume unul din cele 4 programe ale NATO şi programul pe care statul român doreşte să şi-l asume este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.

"România, ca toate statele membre, ţine cont de doua documente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte şi-l asuma, şi trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă, NATO - Rusia.", a adăugat preşedintele.

"Obiectivele noastre sunt generate, în primul rând, de evenimentele din Ucraina şi de ceea ce ne-a arătat preşedintele Putin în acţiunea Rusiei. Acţiunea a ajuns la limite care frizează iraţionalul. Atât timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, nu respectăm frontierele statelor în Europa, nu mai putem vorbi de raţional. Şi atuncii intervine iraţionalul şi impredictibilul. România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei. Asta înseamnă şi introducerea României în sistemele permanente de alertă şi de capabilităţi de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea flancului estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg despre ele după summit, după ce vedem că ceea ce am negociat se materializează. Solicităm creşterea nivelului de inter-operabilitate a forţelor armate ale României cu forţele altor state membre NATO, având în vedere forţa pe care o are flota Federaţiei Ruse de la Marea Neagră. Nu ascundem faptul că prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări", a mai precizat Băsescu.

Şeful satului a mai declarat că şi-ar dori ca summitul NATO, ce va începe mâine, în Ţara Galilor, să clarifice abordarea aliaţilor când se discută de un război hibrid ca cel din estul Ucrainei.

"Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie", a declarat Băsescu, adăugând că un stat mai mic nu poate face faţă "unui război puternic generat de omuleţi verzi" şi presiunilor cu armate masate ostentativ la graniţă, şi care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

"Sperăm într-o definire şi înţelegere a aplicării articolului 5 într-o astfel de situaţie, e un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afectează fibra funcţionării instituţiilor, care îşi neglijează forţele armate şi de securitate. În statele puternice nu or să reuşească niciodată", a mai declarat Băsescu, citat de Hotnews.

De asemenea, şeful statului şi-a exprimat speranţa ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antirachetă al NATO:"Deocamdată sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România - SUA, radarul e în Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antirachetă", a adăugat şeful statului.

Totodată, Băsescu a afirmat că aşteaptă de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre: "În opinia României, urmare şi a evoluţiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importanţei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de conflictele îngheţate controlate de la Moscova."

"E clar că Marea Neagră e înconjurată de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odată de la Moscova", a reamintit preşedintele, explicând că este nevoie de obligaţia statelor NATO de a lua notă de importanţa Mării Negre.

De asemenea, preşedintele şi-a reiterat dorinţa ca Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de Apărare. "Nu înseamnă că Moldova intra în NATO, dar armata Moldovei poate face exerciţii comune cu statele membre", a explicat preşedintele, concluzionând că îşi doreşte o "definire clară" a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne