Avocatul Poporului - cum funcţionează în Norvegia comparativ cu România

În 2013 Avocatul Poporului a făcut doar 101 anchete, deşi a primit 17.047 reclamaţii din partea cetăţenilor.
Victor Ciorbea
Victor Ciorbea (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Avocatul Poporului are în Norvegia un singur sediu, la Oslo, 65 de angajaţi, un buget de 6,8 milioane de euro şi rezolvă 25% dintre plângeri prin telefon. În România, aceeaşi instituţie are 14 sedii în teritoriu şi unul central, peste 100 de angajaţi, un buget de 2 milioane de euro şi în 2013 a făcut doar 101 anchete, deşi a primit 17.047 reclamaţii din partea cetăţenilor, arată APADOR-CH.

Aceste date au fost dezbătute săptămâna aceasta la Bucureşti în cadrul conferinţei organizate de APADOR-CH împreună cu activewatch şi ANBCC, în prezenţa Avocatului Poporului Victor Ciorbea şi a reprezentanţilor mai multor instituţii de drepturile omului din Norvegia.

Conferinţa a marcat încheierea proiectului denumit „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient”, derulat în ultimul an de cele trei organizaţii neguvernamentale amintite. Proiectul a ţintit informarea cetăţenilor despre instituţia Avocatului Poporului şi încurajarea acestora să-l pună la treabă pentru a le apăra drepturile încălcate de diverse instituţii ale statului, informează APADOR-CH, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Performanţele Avocatului Poporului:

  • Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituţiei este scăzută, şi ca volum, şi ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituţiei cu privire la soluţionarea reclamaţiilor înaintate de către cetăţeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deşi a primit 17.047 reclamaţii din partea cetăţenilor.
  • Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepţii de neconstituţionalitate în faţa CCR. În plus, chiar şi în acele puţine cazuri în care a dispus anchete şi a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea şi voinţa de a urmări implementarea acestora.
  • Un sondaj realizat de IRES arată că 53% dintre români au puţină şi foarte puţină încredere în această instituţie. Un studiu realizat de ANBCC în cadrul acestui proiect relevă că aproape 80% dintre cetăţeni consideră că AVP este puţin sau deloc vizibil în spaţiul public, iar 82% dintre cei întrebaţi au spus că nu s-au adresat niciodată AVP. Găsiţi aici mai multe despre ce cred oamenii despre AVP, cum comunică AVP şi alte chestiuni.

Conform declaraţiilor domnului Victor Ciorbea, prezent la conferinţă, AVP are o schemă de personal de peste 140 de persoane, din care numai 100 de posturi ar fi ocupate în toate cele 14 sedii din ţară şi la sediul central din Bucureşti, şi un buget de 2 milioane de euro anual.

Deşi numirile sunt de natură politică, atât în Norvegia cât şi în România, în Norvegia politicienii aflaţi la putere nu îndrăznesc să numească în astfel de funcţii reprezentanţi ai propriilor partide – a declarat Ingrid Egeland Thorsnes – consilier juridic în cadrul Ombudsman pentru Egalitate şi Nediscriminare în Norvegia. Ea a dat ca exemplu că în prezent Ombudsman pentru drepturile copilului este o reprezentantă a unui partid aflat în opoziţie, considerată un foarte bun specialist pe drepturile minorilor în Norvegia.

Pentru mai multe detalii despre cum funcţionează Avocaţii altor popoare sau alte informaţii concrete din acest proiect, puteţi accesa pagina proiectului, în care veţi găsi mai multe informaţii utile, precum o hartă a sediilor AVP din România, o scurtă animaţie cu modul în care funcţionează AVP şi un pliant cu informaţii privind modul în care trebuie să te adresezi AVP

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne