Australia promite să ridice probleme legate de drepturile omului cu China. Ambasadorul comunist ameninţă

Guvernul australian a promis că va continua să ridice probleme legate de drepturile omului "la cel mai înalt nivel", după ce ambasadorul Beijingului a îndemnat ţara să evite "încercarea de a defăima China", informează The Guardian.

După un dezgheţ în relaţiile diplomatice dintre cele două ţări, China şi-a manifestat deschiderea pentru reluarea unui dialog dedicat drepturilor omului, pentru prima dată în ultimii nouă ani.

Însă ambasadorul Chinei în Australia, Xiao Qian, a lăsat să se înţeleagă că oferta este condiţionată de adoptarea de către Australia a unei "atitudini constructive" şi de revenirea relaţiilor la o situaţie mai "normală".

Grupurile pentru drepturile omului au îndemnat guvernul australian la prudenţă, avertizând împotriva unui exerciţiu de "bifare a unor căsuţe" care ar putea fi conceput pentru a reduce volumul criticilor publice ale liderilor.

Kyinzom Dhongdue, lider de campanii strategice pentru Amnesty International Australia şi militant tibetan pentru drepturile omului, a declarat că orice dialog privind drepturile omului "trebuie să aibă loc necondiţionat".

"Pentru guvernul chinez, normalizarea relaţiilor înseamnă că Australia trebuie să se conformeze mai întâi diverselor cerinţe ale guvernului chinez, inclusiv să scoată de pe masă probleme precum drepturile omului în Xinjiang. Tibetanii şi uigurii caută îmbunătăţiri reale şi tangibile în ceea ce priveşte situaţia drepturilor omului în Tibet sau Xinjiang, nu un dialog de dragul dialogului", a declarat Dhongdue.

Dialogul privind drepturile omului dintre Australia şi China a început în 1997 şi a fost considerat cândva de ambele guverne ca o şansă de a "se angaja într-un schimb de opinii sincer şi constructiv la nivel înalt pe probleme de drepturi ale omului".

Dar formatul, care s-a extins în timp pentru a include politicieni şi Comisia australiană pentru drepturile omului, a dispărut.

O astfel de întâlnire a avut loc ultima dată la Beijing în 2014. UE a continuat propria versiune a dialogului privind drepturile omului cu China.

Xiao a lansat ideea reluării unor astfel de discuţii atunci când a fost întrebat despre drepturile omului de Guardian Australia, în timpul unei conferinţe de presă de 90 de minute la ambasada din Canberra, luna aceasta.

Propunerea a trecut în mare parte sub radarul presei australiene, deoarece acoperirea a fost dominată de criticile puternice ale lui Xiao la adresa ambasadorului japonez în Australia, Shingo Yamagami, şi a comportamentului Japoniei în timpul celui de-al doilea război mondial.

Xiao a spus: "În viitor, cred că suntem pregătiţi să explorăm dacă putem relua dialogul nostru privind drepturile omului cu partea australiană."

Ambasadorul a declarat că Beijingul "ar saluta orice sugestie, orice punct de vedere exprimat, dar cu atitudini constructive". Însă a afirmat că nu ar fi constructiv sau util să se aducă "critici în numele libertăţii de exprimare" pentru a "defăima China" sau pentru a submina "guvernarea Partidului Comunist Chinez".

Xiao a respins categoric concluziile Înaltului Comisariat al ONU pentru drepturile omului, potrivit cărora politicile Chinei în Xinjiang ar putea constitui crime împotriva umanităţii. El a declarat că raportul ONU ar fi fost "un produs al unei manipulări politice absolute".

Ministrul australian de Externe, Penny Wong, a descris raportul ca fiind "înfiorător". Săptămâna trecută, ea s-a întâlnit cu grupuri ale comunităţii uigure.

Solicitat să răspundă la propunerea lui Xiao, Departamentul pentru Afaceri Externe şi Comerţ a declarat că guvernul a fost consecvent în ceea ce priveşte preocupările legate de drepturile omului în China.

"Guvernul australian a pledat şi va continua să pledeze în mod direct cu China pe probleme legate de drepturile omului, inclusiv la cel mai înalt nivel.

După cum a spus ministrul de Externe, guvernul australian foloseşte toate strategiile pe care le are la dispoziţie în vederea susţinerii drepturilor omului, în concordanţă cu valorile noastre şi cu interesele noastre.", a declarat un purtător de cuvânt al departamentului.

Elaine Pearson, directoarea diviziei asiatice a Human Rights Watch, a pus sub semnul întrebării "rostul unei discuţii amicale anuale despre drepturile omului".

Ea a avertizat că nu trebuie să se permită ca un astfel de dialog să devină "o simplă manevră de relaţii publice pentru a ocoli problemele spinoase ale drepturilor omului".

"Cred că suntem cu mult dincolo de dialogurile privind drepturile omului atunci când un guvern comite abuzuri grave care echivalează cu crime împotriva umanităţii şi când un guvern reţine în mod arbitrar cetăţenii celuilalt guvern.

În acest moment, avem nevoie de responsabilitate pentru aceste crime şi nu va exista nicio responsabilitate dacă guvernul chinez continuă să nege cu fermitate seria de abuzuri care au loc în Xinjiang.", a declarat Pearson.

Dhongdue a declarat că, dacă dialogul va fi reluat, "grupurile societăţii civile şi grupurile comunitare precum tibetanii şi uigurii din Australia ar trebui să aibă ocazia de a interacţiona cu reprezentanţii ambelor părţi ale guvernului".

Cele două guverne au emis relatări contradictorii cu privire la ultimul dialog dedicat drepturilor omului între Australia şi China, care a avut loc la Beijing în 2014.

Australia a declarat că delegaţia sa, condusă de un secretar adjunct al Dfat, a "ridicat o serie de preocupări actuale privind drepturile omului în China, inclusiv libertatea de exprimare, de întrunire şi de religie; tratamentul activiştilor politici; libertatea presei; utilizarea pedepsei cu moartea; precum şi Tibet şi Xinjiang".

Între timp, China a raportat că delegaţia sa, condusă de un ministru adjunct al ministrului de Externe, "şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la tratamentul aplicat de Australia refugiaţilor şi la situaţia populaţiei indigene".

Purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe al opoziţiei, Simon Birmingham, a declarat că dialogul este "întotdeauna preferabil impasului", dar acest lucru nu ar trebui să împiedice guvernul australian să "menţină poziţii publice de principiu" în ceea ce priveşte drepturile omului.

"A fost contraproductiv pentru toate aspectele relaţiei dintre Australia şi China ca guvernul chinez să înceteze să se angajeze în dialog pentru o perioadă de timp şi reluarea dialogului este binevenită", a spus el.

În următorul semn de reluare a dialogului, se aşteaptă ca ministrul australian al Comerţului, Don Farrell, să se întâlnească virtual cu ministrul chinez al Comerţului, Wang Wentao, în următoarele săptămâni, pentru a face presiuni în vederea eliminării tarifelor şi interdicţiilor pentru o serie de produse australiene.

Context

China comunistă este deja cunoscută la nivel mondial pentru frecventele şi flagrantele încălcări ale drepturilor omului, dar cu toate acestea Occidentul a preferat de-a lungul vremii să închidă ochii la atrocităţi, preferând să pună pe primul plan relaţiile economice cu Beijingul.

Fie că este vorba de creştini, uiguri, mişcarea Falun Gong sau tibetani, Beijingul s-a arătat neîndurător încercând suprimarea culturală, spirituală şi chiar fizică a acestora.

Încercările reprezentanţilor unor foruri internaţionale de drepturile omului de a împiedica sau a ancheta la faţa locului aceste încălcări frecvente ale drepturilor omului în China au eşuat sau au fost suprimate din faşă de guvernul comunist de le Beijing, sub pretextul "neamestecului în treburile interne" ale ţării.