Audieri în Congres: Departamentul de Justiţie al lui Obama a cerut FBI să n-o acuze pe Hillary Clinton

Preşedintele american Barack Obama (st) şi fostul secretar de stat Hillary Clinton.
Preşedintele american Barack Obama (st) şi fostul secretar de stat Hillary Clinton. (Captură Foto)

Mărturia depusă în Congresul SUA de fosta avocată a FBI Lisa Page a dezvăluit contradicţii privind momentul în care a aflat despre dosarul anti-Trump întocmit de fostul spion britanic Christopher Steele, a scos în evidenţă “poliţa de asigurare” şi a expus decizia Departamentului de Justiţie din timpul preşedintelui Barack Obama de a nu o pune sub acuzare pe Hillary Clinton pentru presupusa încălcare a Legii privind Spionajul (Espionage Act), potrivit Zero Hedge.

Mărturia lui Page, care a fost susţinută cu uşile închise în iulie 2018, înainte ca un grup comun de lucru al Comisiilor Judiciară şi de Monitorizare din Camera Reprezentanţilor, dezvăluie maşinaţiunile interne existente între conducerea FBI şi Departamentul de Justiţie. Practic, mărturia ei adaugă detalii la acţiunile din lunile critice în timpul investigaţiei FBI asupra campaniei electorale a preşedintelui Donald Trump şi a investigaţiei biroului asupra lui Clinton.

În ceea ce priveşte investigarea lui Clinton, Page a precizat că FBI “nu a dat uitării grava neglijenţă”. Ea a declarat republicanului John Ratcliffe că au existat discuţii cu fostul director FBI James Comey şi alţi înalt oficiali pe această temă. Page a susţinut: “La prima vedere, părea că s-ar putea formula o evenuală acuzaţie. Şi am avut mai multe conversaţii cu Departamentul de Justiţie în legătură cu lansarea acuzaţiei de gravă neglijenţă”.

Ea a adăugat: “Evaluarea Departamentului de Justiţie a fost că acuzaţia este vagă din punct de vedere constituţional, aşa că nu au considerat că ar putea fi lansate acuzaţii”.

Mărturia lui Page coincide cu ce a declarat James Baker, fost consilier general al FBI în Comisia Judiciară cu privire la “grava neglijenţă”. În mărturia sa, Baker a precizat că iniţial el a considerat că modul eronat în care Hillary Clinton a gestionat informaţiile secrete a fost “alarmant” şi “cutremurător”, aşa cum a raportat iniţial site-ul SaraACarter.com. De asemenea, Baker a considerat că utilizarea de către Clinton a unui server de e-mail privat pentru a trimite e-mail-uri clasificate ar fi fost suficientă pentru a-l acuza pe fostul secretar de stat, în baza Legii Spionajului, pentru gestionare eronată de documente guvernamentale sensibile

Totuşi, mărturia lui Page se concentrează pe eforturile Departamentului de Justiţie de a nu o acuza pe Clinton, în timp ce Baker plasează vina pe umerii lui Comey. Baker a declarat că fostul director FBI nu a considerat că acuzaţiile sunt veridice şi că s-a certat cu Comey chiar cu puţin timp înainte ca acesta să anunţe public că nu o va acuza pe Hillary Clinton. Baker a sugerat că şi-a schimbat atitudinea cu puţin timp înainte ca James Comey să anunţe public, în 5 iulie 2016, că nu va lansa acuzaţii împotriva lui Hillary care, la acea vreme, era candidată prezidenţială din partea democraţilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe