Ascultaţi sunetele planetei Saturn captate de sonda Cassini (video)

Nava spaţială /sonda spaţială robotizată Cassini-Huygens lansată de NASA, ESA şi ASI, care studiază planeta Saturn şi sateliţii săi naturali, a ajuns în faza sa finală: se va dezintegra după douăzeci de ani de descoperiri uimitoare.
Planeta Saturn
Planeta Saturn (SCIEPRO)

Cassini a fost lansată pe 15 octombrie 1997 şi după o lungă călătorie interplanetară a intrat pe orbită în jurul lui Saturn pe 1 iulie 2004. Acum, din cauza epuizării combustibilului, care permite schimbarea cursului traiectoriei profitând de forţe gravitaţionale, Cassini va folosi ultima sa rezervă pentru a se autodistruge.

În mod normal, agenţiile spaţiale abandonează sondele ce orbitează obiectele cereşti pe care le-au studiat. Dar, în acest caz, oamenii de ştiinţă nu doresc să îşi asume riscurile ca aceasta să cadă pe unul dintre sateliţii planetei Saturn şi să compromită astfel dezvoltarea vieţii în curs de formare. Pericolul este să cadă pe Enceladus.

Enceladus este plin de surprize. De exemplu, s-au putut observa la suprafaţă gheizere din particule de gheaţă (de apă) gigantice, de ordinul a zeci şi chiar sute de km înălţime, provenite poate din mări subterane uriaşe, care ar putea să prezinte forme de viaţă asemănătoare celor ale noastre. S-au mai observat şi nori. Aceste mări cu apă lichidă amplifică şi efectele calorice exercitate de maree.

Pe Enceladus există şi formaţiuni relativ calde (150 în loc de 70 Kelvin) denumite "dungi de tigru", care constau din şanţuri foarte adânci şi foarte lungi (de ordinul a până la 130 km), paralele, pline de zăpadă şi aburi de apă. Aceste formaţiuni emană cantităţi uriaşe de energie (măsurate pe cm2). Zona în care se află ele este o zonă rotundă din jurul Polului Sud, lipsită de cratere. Cauzele acestei activităţi neobişnuite nu sunt deloc elucidate, cu atât mai mult cu cât Enceladus este un satelit foarte mic (504 km diametru).

Din cauza prezenţei apei, Enceladus este unul dintre cei trei candidaţi la căutarea de viaţă extraterestră, ceilalţi doi fiind planeta Marte şi satelitul Europa al planetei Jupiter. Mai exact, motivul acestei bănuieli îl constituie prezenţa pe Enceladus a tuturor celor 3 factori necesari pentru organismele vii: energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus), molecule conţinând carbon (substanţe organice) şi apă.

Una dintre descoperirile cele mai izbitoare ale navei spaţiale Cassini a fost detectarea de emisii de radio care proveneau de pe Saturn. Aceste sunete ciudate au fost capturate în aprilie 2002, când se afla la 374 milioane de kilometri de această planetă. Vă învităm să le ascultaţi vizionând videoclipul de mai sus.

Mai multe informaţii: El Diario

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință