Analiza ADN-ului antic relevă originile civilizaţiei greceşti

O echipă internaţională de cercetători a publicat recent, în revista Nature, un studiu bazat pe analize de ADN, referitor la continuitatea civilizaţiei greceşti în zona Mării Egee.

Civilizaţia minoică a fost o civilizaţie din Epoca Bronzului care a apărut pe insula Creta şi a înflorit din aproximativ secolul al XXVII-lea î.Hr. până în secolul al XV-lea î.Hr. (un fragment de frescă care datează din 1600-1450 î.Hr.)
Civilizaţia minoică a fost o civilizaţie din Epoca Bronzului care a apărut pe insula Creta şi a înflorit din aproximativ secolul al XXVII-lea î.Hr. până în secolul al XV-lea î.Hr. (un fragment de frescă care datează din 1600-1450 î.Hr.) (Wikipedia/Photo by Wolfgang Sauber is licensed under CC BY-SA 3.0)

Primele civilizaţii greceşti - cea minoică şi cea miceniană - erau similare din punct de vedere genetic, fiind formate din urmaşii agricultorilor din Neolitic care au migrat dinspre Anatolia înainte de Epoca Bronzului. Analiza ADN-ului antic a arătat de asemenea că, la rândul lor, grecii moderni sunt în mare parte descendenţi ai micenienilor, potrivit studiului.

Descoperirea civilizaţiilor minoică şi miceniană în insula Creta şi în Grecia continentală la sfârşitul secolului al XIX-lea a dat naştere arheologiei moderne şi a deschis o fereastră directă spre perioada Epocii de Bronz europene. Anterior, această perioadă a istoriei era întrezărită numai prin epopeile homerice, Iliada şi Odiseea.

De mai bine de 100 ani originile popoarelor minoice şi miceniene derutează arheologii: s-a crezut că derivă din diferite populaţii ancestrale. O nouă analiză a ADN-urilor antice minoice şi miceniene bine conservate oferă acum mai multe răspunsuri şi idei.

Civilizaţia minoică este o civilizaţie din Epoca Bronzului care a apărut pe insula Creta şi a înflorit din aproximativ secolul al XXVII-lea î.Hr. până în secolul al XV-lea î.Hr.. A fost redescoperită la începutul secolului datorită activităţii arheologului britanic Arthur Evans. Will Durant face referire la civilizaţia minoică ca „prima verigă din lanţul european”. Civilizaţia minoică era uimitor de avansată din punct de vedere artistic şi tehnologic. Minoicii au fost, de asemenea, primul popor alfabetizat din Europa.

Civilizaţia miceniană a avut începuturi modeste, în 2150 î.Hr. şi reprezintă prima epocă importantă a civilizaţiei greceşti, fiind opera aheilor. Termenul „civilizaţie miceniană” este pur convenţional, în sensul că nu presupune existenţa unei unităţi teritoriale sau politice. A împărtăşit multe trăsături culturale cu cultura minoică, folosind Linearul B, o formă timpurie de greacă. Limba Linearului B, care era scrisă în timpul civilizaţiei miceniene, a constat din aproximativ 200 de semne silabice şi logograme. Acest limbaj era o formă îmbunătăţită a Linearului A, scris în timpul epocii minoice. Limbajul a fost folosit mai ales la Cnossos şi în Pylos. Corpusul de epocă miceniană era format din 6.000 de tablete din Heladicul Timpuriu spre Heladicul Târziu.

Originile genetice minoice şi miceniene

O echipă internaţională de cercetători de la University of Washington Medical Center, Harvard Medical School din Boston şi Max Planck Institute for the History of Science din Berlin, alături de arheologi şi alţi parteneri din Grecia şi Turcia, a publicat primele date obţinute în urma analizelor efectuate pe secvenţe de ADN ale genomului locuitorilor din Epoca Bronzului din Grecia continentală, Creta şi sud-vestul Anatoliei.

Cercetătorul George Stamatoyannopoulos, profesor de ştiinţă a genomului şi medicină la University of Washington Medical Center, este autorul principal al studiului publicat în revista Nature, care descrie noile descoperiri.

Cercetătorii au analizat ADN-ul din dinţii rămaşi în resturile a 19 persoane antice, care au fost identificate prin dovezi arheologice ca fiind minoici din Creta, micenieni din Grecia continentală şi persoane care au trăit în sud-vestul Anatoliei.

Probele de ADN au fost colectate de către Stamatoyannopoulos şi colegii săi arheologi şi au fost analizate iniţial în laboratorul său. Ulterior, Stamatoyannopoulos a început colaborarea cu Johannes Krause de la Max Planck Institute, care a efectuat secvenţierea genomică completă a ADN-ului, folosind tehnici dezvoltate în laboratorul său. Studiul a fost completat de David Reich de la Harvard Medical School care a colaborat cu Iosif Lazaridis în colaţionarea şi analizarea genetico-statistică a datelor.

Ei au comparat genomurile minoice şi miceniene între ele şi cu alte 330 genomuri antice şi mai mult de 2.600 de genomuri de persoane din ziua de astăzi din întreaga lume. Rezultatele studiului demonstrează că genetic minoicii şi micenienii erau foarte similari, dar nu identici, şi că grecii moderni descind din aceste populaţii.

Minoicii şi micenienii descindeau în principal din primii agricultori din Neoliticul timpuriu care probabil au migrat cu mii de ani înainte de Epoca Bronzului, din Anatolia, provincie situată acum în Turcia modernă.

„Minoicii, micenienii şi grecii moderni au avut, de asemenea, o anumită legătură cu popoarele antice din Caucaz, Armenia şi Iran. Această constatare sugerează că unele migraţii ulterioare din est au avut loc în Marea Egee şi în sud-vestul Anatoliei, după epoca primilor agricultori”, a declarat Lazaridis.

Pasiunea pentru istorie l-a inspirat pe Stamatoyannopoulos să dea naştere acestui proiect: „Timp de peste 100 de ani au circulat multe teorii puternic contestate asupra originii locuitorilor din Epoca Bronzului, Grecia clasică şi modernă, inclusiv despre aşa numita “sosire a grecilor”.

La sfârşitul celui de-al doilea mileniu, a înflorit ipoteza de „Black Athena” cu privire la originile afro-asiatice ale civilizaţiei greceşti clasice şi faimoasa teorie a istoricului german Fallmerayer din secolul al XIX-lea, care a popularizat credinţa că descendenţii grecilor antici dispăruseră în perioada medievală timpurie.

Chiar dacă noul studiu nu rezolvă toate problemele nerezolvate, acesta oferă răspunsuri cheie. Este foarte important de evidenţiat că rezultatele infirmă teoria larg răspândită potrivit căreia micenienii erau o populaţie străină în Egee şi nu aveau nicio legătură cu minoicii. Rezultatele au anulat, de asemenea, teoria că grecii moderni nu descind din micenieni şi mai târziu din populaţiile antice greceşti.

În general, noul studiu arată că a existat o continuitate genetică în Marea Egee, de pe timpul primilor fermieri până în timpurile moderne, dar nu de izolare.

Mai multe informaţii: Nature: Genetic origins of the Minoans and Mycenaeans, Phys.org: Ancient DNA analysis reveals Minoan and Mycenaean origins

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință