Ala Revenco: Taxele ilegale şi modul de colectare a banilor nu sunt în beneficiul copiilor

Potrivit analizei IPRE, prezentate în cadrul audierii, sistemul instituţiilor de educaţie timpurie din Chişinău este afectat de mai multe probleme, dintre care doi factori cheie ar fi resursele bugetare insuficiente şi eficienţa redusă a modului de planificare şi gestionare a resurselor financiare destinate învăţământului preşcolar. Aceştia la rândul lor alimentează fenomenul plăţilor neformale din partea părinţilor.

„În anul 2018, 49,77% din alocaţiile de la bugetul municipiului Chişinău sunt destinate educaţiei şi reprezintă în total 2,015.122 miliarde lei. Totodată, cheltuielile planificate pentru finanţarea celor 160 de instituţii de educaţie timpurie din Chişinău sunt de 724,302.7 milioane lei. Suma medie a alocaţiilor anuale ale municipiului Chişinău pentru un copil este de aproximativ 19,108 lei.

Majoritatea cheltuielilor bugetare sunt direcţionate pentru salarizarea personalului grădiniţelor, 57%. Cheltuielile pentru alimentaţia copiilor reprezintă aproximativ 21%, costurile administrative – 17%, cheltuielile de capital – 3%, iar restul – 2% - sunt alte cheltuieli legate de sanitaţie, inventar şi materiale de uz casnic”, se arată într-un comunicat IPRE.

Conform analizei IPRE, adiţional la resursele bugetare, părinţii contribuie cu aproximativ 46,8 milioane lei pe an prin achitarea taxelor pentru alimentaţia copiilor, o treime din costul total al alimentaţiei. Mai mult decât atât, părinţii ai căror copii frecventează instituţii de învăţământ din capitală oferă adiţional aproximativ 184,4 milioane lei anual prin intermediul donaţiilor şi într-o măsură mai mare a plăţilor neformale.

Majoritatea contribuţiilor adiţionale sunt orientate spre: acoperirea costurilor de reparaţie; procurarea produselor de sanitaţie şi a materialului didactic, precum şi remunerarea personalului didactic şi auxiliar.

„În cadrul sondajului de opinie, 94,9% dintre părinţi au confirmat că oferă contribuţii financiare adiţionale, dintre care majoritatea au recunoscut că le oferă mai mult pentru ca copilul lor să nu fie ne-discriminat. Statutul neformal al majorităţii contribuţiilor financiare este fundamentat şi de faptul că peste 87% dintre părinţi spun că oferă donaţii în numerar, iar peste 73% din părinţi spun că primesc un bon fiscal pentru donaţiile oferite”, a menţionat autorul analizei, Iulian Groza.

În cadrul audierii publice au participat reprezentanţi ai direcţiilor de educaţie ale Primăriei municipiului Chişinău, consilierii municipali, reprezentanţi ai părinţilor şi experţi din societatea civilă care au venit cu opinii proprii cu privire la subiectul finanţării grădiniţelor.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei Obşteşti „Părinţii Solidari”, Ala Revenco, „persoanele fizice şi juridice, inclusiv părinţii, au dreptul, dar nu şi obligaţia, de a contribui cu donaţii. Prin analizele efectuate de noi se demonstrează că plăţile neformale sau taxele ilegale şi modul de colectare de până acum nu sunt în beneficiul copiilor şi de aceea trebuie de schimbată categoric situaţia”.

În cadrul audierilor au fost prezentate mai multe recomandări printre care:

- implementarea sistemului de autonomie financiară în grădiniţele din Chişinău, oferind directorului instituţiei dreptul de a planifica şi gestiona resursele bugetare şi totodată diminuând din competenţele actuale ale Direcţiilor de educaţie;

- aprobarea de către Consiliul Municipal Chişinău a unei strategii de dezvoltate a instituţiilor de educaţie timpurie în rezultatul unei inventarieri a necesităţilor;

- optimizarea cheltuielilor şi creşterea eficienţei de administrare a resurselor bugetare destinate grădiniţelor prin: externalizarea serviciilor; arondarea grădiniţelor; reducerea programului de lucru de la 12 la 10,5 ore cu revizuirea normei de alimentaţie a copiilor;

- publicarea bugetelor şi rapoartelor financiare ale grădiniţelor şi ale Asociaţiilor Părinteşti pe o platformă unică - egradinita.md;

- crearea modulului „Donaţii pentru grădiniţe” pe platforma de plăţi electronice MPay, adiţional la modulul „Taxe pentru grădiniţe”; etc.

„Nu se va reuşi nimic până când nu vor fi reorganizate fluxurile financiare, care presupune reforma ce ţine de autonomia financiară a instituţiilor. O altă problemă ţine de faptul că Asociaţiile Părinteşti sunt folosite ca un paravan, iar problema nu este doar a directorilor grădiniţelor, ci şi a părinţilor. Noi am pornit o campanie de informare, care încurajează părinţii să refuze să ofere aceşti bani”, a punctat expertul anticorupţie Olga Bâtcă.