Agentul României la CEDO: Românii nu cunosc rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului
În România nu se cunoaşte rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, 97% din plângerile formulate la acest for fiind respinse ca inadmisibile, a declarat, miercuri, agentul României la CEDO, Horaţiu Radu.
"Fac apel la consultarea site-ului Curţii, aceasta fiind sursa primară de informaţii. De asemenea, este bună consultarea hotărârilor pronunţate de CEDO de-a lungul timpului, înainte de a formula o plângere", a afirmat Horaţiu Radu, cu ocazia lansării cărţii "România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2005 - 2008)", de Kis Attila, apărută la Editura Wolters Kluwer.
Agentul României la CEDO susţine că, din 2005, au început marile probleme, la CEDO fiind depuse foarte multe plângeri, în special privind dreptul la proprietate şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, din acel an existând o "inflaţie" a plângerilor şi condamnărilor.
Directorul Biroului de informare al Consiliului Europei la Bucureşti, Mariana Niţelea, a detaliat situaţia privind dosarele României la CEDO.
"Cele 3% din dosare care nu au fost respinse ca inadmisibile reprezintă 480 de cazuri. Dintre acestea, 3% au fost câştigate de statul român, 4% au fost rezolvate printr-o înţelegere amiabilă, iar 3% au fost rezolvate în alte moduri. În celelalte 90% din cazuri, Curtea a constatat încălcări ale drepturilor omului", a spus Mariana Niţelea.
Ea a explicat că din cele 90% din cazuri ale încălcării drepturilor omului, 40% reprezintă încălcarea dreptului la proprietate, 24% încălcarea dreptului la un proces echitabil, 7% din cazuri se referă la durata prea mare a procesului, 4% au în vedere încălcarea dreptului la libertate şi securitate, 13% reprezentând alte cauze.
Niţelea a precizat că aceste rezultate fac referire la cauzele înregistrate de la momentul la care România a devenit parte a Convenţiei, adică din 1994.
Volumul "România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2005 - 2008)", de Kis Attila, apărut la Editura Wolters Kluwer, a fost lansat miercuri, la Bucureşti. Cartea evidenţiază cauzele din sistemul social, administrativ şi juridic românesc care generează condamnări numeroase ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În cele aproape 300 de pagini, autorul surprinde impactul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului asupra ordinii de drept româneşti, precum şi semnificaţiile diferitelor "situaţii de fapt" care au fost contrare Convenţiei şi pot fi imputate ţării noastre.
