Agenţiile franceze de informaţii au avertizat despre posibile "scurgeri catastrofale" la Institutul Wuhan

Barnier, Raffarin, semnatarii unor decizii controversate
Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii
Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii (BERIT ROALD / AFP / Getty Images)

Cu unsprezece ani înainte de a se termina construcţia Institutului de Virologie Wuhan (ridicat de China în cooperare cu companii franceze, inclusiv Institutul Pasteur), serviciile de informaţii franceze au avertizat Parisul că reputaţia Chinei în ceea ce priveşte biosecuritatea precară ar putea duce la o „scurgere catastrofală”, potrivit Daily Mail.

În 2004, principalul negociator al Brexitului din UE, Michael Barnier, a ignorat aceste avertismente şi a semnat decizia de construcţie a laboratorului când deţinea funcţia de ministru de Externe al Franţei.

Potrivit raportului, agenţiile franceze de intelligence au avertizat, de asemenea, că Parisul ar putea pierde controlul asupra instalaţiei şi că Beijingul o poate folosi pentru fabricarea armelor biologice.

Iar în 2015, pe măsură ce laboratorul se pregătea de deschidere, temerile au devenit realitate în momentul în care arhitecţii francezi ai proiectului au constatat că Partidul Comunist Chinez i-a lăsat pe dinafară. 50 de oameni de ştiinţă francezi trebuiau să-i ajute pe chinezi să conducă laboratorul în mod corespunzător, dar nu au reuşit niciodată să ajungă în acest stadiu.

Daily Mail a descoperit implicarea lui Barnier în proiectul Institutului de Virologie Wuhan în timpul unei investigaţii în profunzime a conexiunilor franceze cu laboratorul, de unde mulţi cred că s-a scurs coronavirusul, deoarece Institutul a găzduit un grup de oameni de ştiinţă care au fost criticaţi de comunitatea internaţională de virologi pentru crearea de tulpini himerice extrem de periculoase pentru oameni.

De curând, biologi australieni au efectuat un studiu important concluzionând că au fost „surprinşi” să constate că virusul era „deja pre-adaptat pentru transmitere de la om la om”.

Jacques Chirac, preşedintele francez la momentul acordului, a făcut ca instituţia Wuhan să fie înfiinţată după izbucnirea SARS din 2003, care a afectat 26 de ţări şi a dus la peste 8.000 de cazuri şi 774 de decese (cifra include statistica oficială a Chinei, care este considerată falsă).

Chirac, împreună cu premierul său pro-Beijing, Jean-Pierre Raffarin, a promis finanţare şi expertiză franceză în schimbul unei părţi a drepturilor de autor intelectuale asupra descoperirilor laboratorului, potrivit Daily Mail.

Guvernul francez sub Chirac a considerat acordul de construcţie a Institutul de Virologie Wuhan o modalitate de a consolida comerţul bilateral cu China, în ciuda avertismentelor propriilor agenţii de informaţii, echivalentul francez al MI6, care au avertizat în mod repetat cu privire la lipsa controlului internaţional şi a problemelor de „transparenţă”.

"Ce trebuie să înţelegeţi este că un laborator P4 [la nivel înalt de securitate bio] este asemenea unei instalaţii de reprocesare nucleară. Este o bombă atomică bacteriologică", a afirmat o sursă, adăugând: "Viruşii care sunt testaţi sunt extrem de periculoşi - costume hazmat, camere de decontaminare etc., procedurile trebuie urmate extrem de strict".

Alain Merieux, miliardarul francez care a contribuit la înfiinţarea laboratorului Wuhan în parteneriat cu Institutul Merieux din Lyon, a abandonat proiectul în 2015, afirmând: „Renunţ la co-preşidinţia [P] [laboratorului], un instrument chinezesc. Le aparţine, chiar dacă a fost dezvoltat cu asistenţă tehnică din Franţa”.

Potrivit Le Figaro, un diplomat familiar cu tranzacţia a adăugat: „Ştiam riscurile implicate şi ne-am gândit că vor controla chinezii totul şi ne vor elimina rapid din proiect”.

„Ştiam că furnizarea acestei tehnologii de vârf unei ţări cu o agendă de control nelimitat ar risca să expună Franţa până la urmă”.

În 2015, temerile s-au adeverit după ce China şi-a pus în aplicare noua politică a utilizării duale a tehnologiei - în programe militare şi civile.

„Scopul a fost să dezvolte vaccinuri în urma crizei SARS între 2002 şi 2004”, a declarat sursa Daily Mail. "La acea vreme a existat o cooperare largă între Franţa şi China într-o serie de probleme, iar Michel Barnier implementa politica guvernamentală."

"Problema bio-securităţii a fost cu siguranţă un motiv de îngrijorare în cadrul agenţiilor, inclusiv al DGSE", a adăugat sursa.

Între timp, dr. Shi Zhengli de la Institutul de Virologie Wuhan - cunoscută sub numele de „femeia liliac” pentru experimentele sale controversate care au creat coronavirusuri de lilieci care pot infecta oamenii - şi care a jurat pe „viaţa ei” că virusul Wuhan nu este scurs din laboratorul său, a declarat într-un interviu recent la televiziunea chineză de stat că viruşii descoperiţi acum sunt „doar vârful aisbergului”.

"Dacă dorim să prevenim ca fiinţele umane să sufere de următorul focar infecţios, trebuie să ne pregătim în avans şi să aflăm cât mai multe despre aceşti viruşi necunoscuţi purtaţi de animale sălbatice în natură şi să dăm avertizări din timp", a declarat Shi Zhengli pentru CGTN, adăugând "Dacă nu îi studiem, va fi posibil un alt focar".