Adevarata esenta a Yin-ului

Femeile din China antică trebuiau să acorde atenţie şi frumuseţii exterioare, dar aceasta este trecătoare. Mult mai important era accentul pus pe frumuseţea interioară.
Femeile din China antică trebuiau să acorde atenţie şi frumuseţii exterioare, dar aceasta este trecătoare. Mult mai important era accentul pus pe frumuseţea interioară. (Cuiying Zhang)

Secretul stravechi al frumusetii se afla in principiile care mentin universul in echilibru

In cultura chineza, familia este vazuta ca fundament al societatii, deoarece prin intermediul ei sunt transmise valorile esentiale, care constituie baza unei vieti sociale armonioase, astfel fiind mentinute dreptatea si echilibrul in cosmos. Deoarece pilonii moralei familiale traditionale chineze erau ancorati in confucianism, exista credinta populara conform careia casatoria este o impletire a moralitatii si obligatiei, cuprinzand valori precum eleganta, obligatia, afectiunea si dragostea. In aceasta sfanta alianta, femeia ocupa un rol primordial. A fi plina de respect, delicata, prietenoasa si placuta devenea obligatia si sarcina femeii, aceasta fiind si adevarata ei esenta: Yin-ul.

In gandirea orientala Yin si Yang sunt parti ale ordinii naturale a Universului. Precum Cerul si Pamantul, Soarele si Luna, lumina si intunericul, la fel barbatul si femeia au de indeplinit misiuni valoric egale, si anume a trai in concordanta cu ordinea cosmica.

Ben Zhao, istoric al dinastiei estice Han (202 i.C. - 220 d.C.) si-a rezumat stiinta si experientele sub forma primei carti despre principiile pe care ar trebui sa le urmeze femeia, numita "Nu Jie“ (in traducere "Principiile Feminine“). In aceasta carte autorul explica faptul ca proprietatile Yin si Yang sunt diferite, astfel ca si modurile de comportament ale barbatului si femeii trebuie sa fie si ele diferite. Yang-ul este caracterizat de tarie si dreptate, pe cand Yin-ul de finete si prietenie. Astfel barbatul poate fi admirat pentru puterea si sublimul din el, pe cand frumusetea femeii consta in delicatete si decenta.

Despre frumusete

In zilele noastre, cand cineva vorbeste despre frumusete, se gandeste in general la femei subtiri, dragute, cu forme corporale care sa arate bine. Dar prin aceasta ne limitam doar la aspectele de suprafata ale frumusetii si delicatetei feminine. Pierdem din ochi faptul, ca adevarata frumusete izvoraste dintr-un suflet frumos.

Cai Yong, renumit scriitor chinez (132 d.C. - 192 d.C.), scria in opera "Lectii pentru femei” dedicata educarii fiicei sale, ca nu are nimic impotriva ca fiica lui sa se imbrace elegant si sa foloseasca machiaje. In realitate conceptia sa era, ca femeile pot folosi machiaje usoare si isi pot ingriji parul care sa arate curat si stralucitor, pentru a se arata in societate. Pe de alta parte punea accent pe faptul ca este mai importanta cultivarea frumusetii interioare decat slefuirea celei exterioare. In opera sa mai sus mentionata spune: "Asa cum capul si fata tin de frumusete, la fel si inima. Daca intr-o zi nu iti speli fata, mizeria se va strange acolo. Dar daca intr-una din zile nu-ti cultivi bunatatea, atunci gandurile rele isi vor gasi drum spre inima ta. Fiecare stie sa-si infrumuseteze fata, dar nu toti stiu cum sa-si cultive bunatatea.”

"De aceea, atunci cand privesti in oglinda, gandeste-te ca in inima ta este curata. Atunci cand iei parfumul gandeste-te ca ai in inima liniste si pace. Cand te machiezi, gandeste-te ca sufletul iti este curat. Cand iti speli parul gandeste-te ca constiinta este linistita. Cand iti piepteni parul gandeste-te ca intelegerea ta este rationala. Cand iti impletesti parul, gandeste-te ca spiritul tau este drept si elegant ca o coroana. Cand in cele din urma ti-ai aranjat si impletit parul, gandeste-te ca si inima ta a fost adusa in ordine.”

A fi prietenoasa si decenta erau caracteristicile care cladeau frumusetea unei femei. Deja din timpul dinastiei Zhou (1050 i.C. - 256 i.C.) o opinie larg raspandita era aceea ca femeia trebuie sa fie bogata in cele 4 virtuti, anume: decenta in comportament, in vorbire, in tinuta si in munca. Aceste 4 virtuti desemnau o femeie extraordinara pentru acele vremuri.

Tot legat de acest aspect autorul explica: "O femeie nu are nevoie sa fie dotata in mod exceptional, discutiile dintre femei nu trebuie neaparat sa fie academice, dar trebuie sa aiba un caracter dinamic. Figura frumoasa sau perfectiunea fetei nu sunt trasaturi care tin de esenta femeii, dar munca acesteia trebuie sa fie mai eficienta si mai plina de iscusinta decat orice alta munca.”

"A-si pazi castitatea, a cultiva prudenta si modul de comportament, a lasa modestia sa se reflecte in miscari, a-si alege cuvintele cu intelepciune, a respinge vulgaritatea, a nu vorbi din pasiune si a nu-i obosi pe altii cu discutii lungi se numara printre virtutile femeii.”

"A nu se lasa antrenata in discutii despre zvonuri sau a nu rade fara rost, a pastra curatenia si ordinea sunt caracteristicile muncii unei femei. Aceste calificari sunt virtutea cea mai inalta a unei femei. Aceste virtuti nu ar trebui sa lipseasca nici unei femei.”

Esenta feminitatii

In zilele noastre consideram vechea imagine a femeii ca fiind plina de servilism si supusa autoritarismului. O privim ca pe ceva opus femeii puternice si liberale din vremurile moderne. Din perspectiva Chinei antice, imaginea femeii moderne pare a concura cu o imagine falsificata a prototipului de femeie din vremurile stravechi, in care natura originala feminina plina de bunavointa este lasata deoparte. Vazut din punctul de vedere al formei este ca si cand in zilele noastre Yin si Yang ar fi inversate, barbatii avand deseori o pozitie mai degraba feminina, pe cand multe femei prezinta un caracter cu o puternica coloratura masculina.

In vremurile infloritoare ale Chinei antice femeile nu erau nici slugarnice, nici supuse autoritarismului; erau foarte constiente ca daca infatisarea iti este una dura, nu inseamna ca esti neaparat o persoana puternica. Femeia trebuia sa-si foloseasca intelepciunea pentru a-si indeplini rolul de a mentine echilibrul in familie si in societate, a-si promova natura binevoitoare si a se comporta ca o femeie draguta si decenta. In China antica femeile capatau recunoastere, daca erau politicoase si decente, deci daca se orientau dupa acest principiu universal.

Atunci cand femeia a inceput sa puna accent pe tarie, partea ei pozitiva a avut de suferit, iar capacitatea ei de a fi sprijinul familiei a fost neglijata. Odata cu aceasta schimbare au iesit la iveala tot mai multe aspecte negative. De exemplu, atunci cand femeia isi pierde caracterul Yin si dezvolta elemente de caracter Yang, in acea familie nu va mai fi armonie. Unei femei cu puternic caracter Yang ii va fi de asemenea greu sa castige respectul si dragostea sotului, deoarece prezenta a doua personalitati asemanatoare Yang pe acelasi loc atrage discordie. Un proverb spune: acolo unde se cearta doi tigri, vor exista raniti. Acelasi motiv pentru care nenumarate familii sunt lovite de divorturi si despartiri blocheaza de asemenea calea spre o intelegere a echilibrului dintre caracterele opuse ale barbatului si femeii, asa cum au fost ele concepute. Asta poate duce si la faptul ca intr-o convietuire nu se pot obtine rezultate bune.

Barbatul si femeia indeplinesc in mod clar roluri bine definite. Cultura traditionala chineza ne transmite o cale, prin care se ajunge acolo. Numai atunci cand fiecare dintre parti isi mentine in mod drept esenta, va exista un echilibru armonios si o dezvoltare a ambelor parti. Atunci familia, statul si societatea se vor putea de asemenea dezvolta in armonie.