35 de descendenţi ai lui Leonardo Da Vinci în viaţă, printre ei regizorul Zeffirelli

Leonardo da Vinci, Gioconda.
Leonardo da Vinci, Gioconda. (RAUL ARBOLEDA / AFP / Getty Images)

O cercetare recentă a arătat că există 35 de descendenţi ai lui Leonardo Da Vinci în viaţă. Până acum se credea că familia autorului celebrei picturi Mona Lisa dispăruse. Studiul, început în 1973, este realizat de Alessandro Vezzosi, director al Muzeului Leonardo da Vinci, şi Agnese Sabato, istoric, preşedintele asociaţiei internaţionale Leonardo da Vinci – Museo Ideale.

Cercetarea i-a condus pe cei doi oameni de ştiinţă atât în Franţa cât şi în Spania, descoperind astfel 35 de descendenţi în viaţă ai tatălui şi familiei lui Leonardo; printre ei se află şi Gianfranco Corsi - renumitul regizor şi scenograf italian, Franco Zeffirelli.

O mare parte dintre descendenţi au aflat doar cu câteva zile în urmă că îl au pe marele Leonardo Da Vinci printre străbuni. Mulţi trăiesc în Toscana şi în zona Florenţei potrivit relatărilor publicaţiei La Stampa.

Unul dintre descendenţi este Giovanni Calosi, născut în 1940 şi rezident în Vinci, fost contabil într-o companie de tâmplărie. Calosi şi-a început colaborarea cu Alessandro Vezzosi pentru a-i descoperi pe ceilalţi descendenţi, în urmă cu 9 ani. A fost primul care a fost informat despre linia directă care îl leagă de Leonardo Da Vinci.

"Mama mea Dina avea dreptate - spune Calosi – ne vorbea despre documente şi scrisori care se puteau citi numai în oglindă. De generaţii se vorbea despre ceea ce noi am considerat întotdeauna ca fiind o legendă şi care s-a dovedit a fi, în cele din urmă, adevărat. Pentru acest motiv, aceste documente au fost pierdute şi vândute, niciodată nu le-am dat importanţă".

Regizorul Franco Zeffirelli este fiul lui Ottorino Corsi (născut şi crescut în localitatea Vinci şi care mai târziu s-a mutat la Florenţa), nepotul lui Olinto Corsi, unul dintre cele mai cunoscute personaje din Vinci în secolul al XIX-lea. În conformitate cu reconstrucţia arborelui genealogic al familiei Vezzosi şi Sabato, familia Corsi era rudă cu familia Da Vinci în 1794, prin căsătoria lui Michelangelo de Tommaso Corsi cu Teresa Alessandra Giovanna de Ser Antonio Giuseppe Da Vinci, descendentă directă a lui Ser Piero, tatăl lui Leonardo.

În familia regizorului, rudenia era bine cunoscută: atunci când, în 2007, la Quirinale, Preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, i-a înmânat lui Zeffirelli "Premiul Leonardo", marele regizor a rostit ceea ce părea o glumă: „Corsi, cei care reprezintă familia mea, sunt, de asemenea, descendenţi din Leonardo”.

Despre enigmaticul geniu Leonardo da Vinci s-a scris şi se va mai scrie multă vreme de acum încolo. Înclinaţia lui spre mister şi magie a pus la grea încercare autorităţile vremii sale, care i-au şi adus de altfel grave acuzaţii, iar „Ofiţerii Nopţii”, cum se numeau membrii „Poliţiei de Moravuri” din Florenţa în timpul Renaşterii, l-au supravegheat permanent. Aceeaşi înclinaţie este şi astăzi mult exagerată şi vulgarizată, în căutarea senzaţionalului, ultimul exemplu în acest sens fiind controversata şi foarte vandabila producţie a lui Dan Brown, „Codul lui da Vinci”.

Spirit universalist al Renaşterii

Tot ce e mai misterios la apogeul Renaşterii Italiene, inclusiv celebrul giulgiu din Torino i se atribuie lui Leonardo. Născut la 15 aprilie 1452, în Anchiano/Vinci, Italia, viitorul geniu universal era fiu nelegitim, situaţie care, după canoanele vremii, îi interzicea să se înscrie la Universitate! În pofida acestei interdicţii, după cum se ştie, Leonardo da Vinci a fost pictor, sculptor, arhitect şi om de ştiinţă, în toate acestea demonstrându-şi geniul incontestabil.

Om de cultură universal, în acelaşi timp artist, savant şi inventator, el reprezintă spiritul universalist al Renaşterii, rămânând unul dintre cei mai importanţi oameni ai acelei epoci. Cu un an înaintea morţii, Leonardo a scris în însemnările sale aceste cuvinte profetice: "Io continuero", adică „Voi dăinui”.

Dintre toate operele sale transmise, ”Gioconda” sau ”Mona Lisa” atrage admiraţia specialiştilor, dar şi a publicului larg. Însă nu doar harul desăvârşit cu care a fost pictat acest portret stârneşte un interes continuu, ci şi misterul care pluteşte asupra femeii cu vestitul ei surâs. Despre surâzătoarea doamnă s-au spus nenumărate lucruri şi s-au făcut cercetări amănunţite în rândurile nobilimii contemporane cu Leonardo şi se pare că a şi existat o doamnă italiană cu numele de Mona Lisa.

Problema e că, dacă într-adevăr cea numită astfel i-ar fi comandat artistului portretul, atunci tabloul trebuia să-i parvină ei. În realitate, Leonardo a început să lucreze la această pictură în martie 1503, încercând permanent s-o perfecţioneze şi plimbând-o cu el în toate peregrinările sale. De fapt, autorul ”Giocondei” nu s-a mai despărţit niciodată de acest tablou.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style