24.000 de români spun Stop TTIP şi CETA

Strângere semnături Iniţiativă Cetăţenească Stop TTIP.
Strângere semnături Iniţiativă Cetăţenească Stop TTIP. (Coaliţia Stop TTIP)

În jur de 24.000 de români au cerut stoparea controversatelor tratate bilaterale între UE şi SUA, respectiv Canada, cunoscute sub denumirea de TTIP şi CETA, informează Coaliţia Stop TTIP.

Considerate de numeroşi europeni drept instrumente prin care marile corporaţii îşi vor impune interesele subminând democraţiile naţionale, cele două tratate au stârnit îngrijorarea cetăţenilor UE, peste 2.800.000 de persoane semnând o Iniţiativă Cetăţenească Eruopeană, prin care cer stoparea negocierii TTIP şi CETA. România s-a alăturat şi ea acestui demers, iar în cursul zilei de duminică, la nivelul ţării noastre s-au strâns circa 24.000 de semnături pentru stoparea celor două tratate, informează Coaliţia Stop TTIP, într-un comuniat de presă remis Epoch Times, pe care îl redăm integral:

"24.000 de români spun Stop TTIP şi CETA

În numele lor, Coaliţia STOP TTIP cere denunţarea tuturor tratatelor bilaterale de protecţie a investiţiilor, stoparea negocierilor TTIP şi neratificarea CETA

România a îndeplinit cvorumul necesar unei Iniţiative Cetăţeneşti Europene, instrument care ar trebui să asigure o audiere în Parlamentul European. În cursul zilei de ieri s-au strâns cele 24.000 de semnături care se adăugă celor peste 2.800.000 din întreaga Europă, în ceea ce este una din cele mai importante iniaţiative cetăţeneşti din Europa.

Mesajul cetăţenilor este clar, ei spun NU unui tratat transatlantic care să pună profitul şi comerţul deasupra drepturilor cetăţeneşti. Din păcate, Comisia Europeană nu a acceptat din motive birocratice această iniţiativă, dar Uniunea Europeană trebuie să fie conştientă că cetăţenii săi nu-şi mai doresc ca politicile care-i privesc să fie negociate în secret şi fără a ţine cont de priorităţile lor.

Din păcate semnele care vin de la Bruxelles sunt contradictorii:

Pe de o parte, Comisia Europeană insistă pentru un sistem paralel de justiţie dedicat doar investitorilor.

Zilele trecute doamna comisar Cecilia Malmstrom a lansat propunerea ca această clauză de soluţionare a disputelor dintre stat şi investitor (ISDS) să fie înlocuită cu una modificată la suprafaţă, dar care în esenţă este acelaşi lucru: un sistem paralel de justiţie.

Indiferent dacă procesele dintre stat şi investitor vor fi arbitrate de către comisii de arbitraj sau judecători, principiul este acelaşi: investitorii beneficiază de tratament preferenţial şi pot evita sistemul de justiţie clasic, cel destinat şi cetăţenilor.

Astfel de procese între stat şi investitor şi-au arătat clar partea abuzivă. Cazul fraţilor Micula care au câştigat un arbitraj împotriva statului român devine un exemplu care ar trebui să pună pe gânduri inclusiv Comisia Europeană. Investitorii româno-suedezi au blocat recent conturile ROMATSA - o instituţie vitală pentru siguranţa zborurilor pe teritoriul ţării noastre. Totul pentru ca ţara noastră a respectat reglementările europene şi nu a mai oferit ajutor de stat investitorilor.

Din cele relatate mai sus se vede clar că în astfel de cazuri, interesul comercial al investitorilor primează legislaţiei europene sau chiar siguranţei cetăţenilor.

Clauza în baza căreia investitorii au putut acţiona în judecată statul român este inclusă într-un tratat bilateral de protecţie a investiţiilor româno-suedez. De asemenea, în baza unei astfel de clauze, Roşia Montană Gold Corporation a anunţat că a început procedura pentru a acţiona în judecată statul român pentru a obţine compensaţii.

Pe de altă parte, Comisia Europeană cere statelor membre să denunţe tratatele bilaterale de investiţii dintre acestea.

Prin urmare, Comisia solicită statelor membre să denunţe TBI intra-UE pe care le-au încheiat, adresând scrisori de punere în întârziere unui număr de cinci state membre (Austria, Ţările de Jos, România, Slovacia şi Suedia) cărora le-a solicitat deja clarificări prin intermediul unor dialoguri administrative, având în vedere că acordurile bilaterale în cauză au fost invocate în cadrul unor proceduri de arbitraj şi au creat probleme legate de compatibilitatea cu legislaţia UE. Scrisorile de punere în întârziere constituie prima etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la articolul 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În acelaşi timp, Comisia s-a adresat în scris celorlalte 21 de state membre care menţin TBI intra-UE, prin intermediul procedurii EU Pilot, pentru a lua cunoştinţă de punctele lor de vedere cu privire la această chestiune.”

Sunt destule semne că astfel de clauze, oricum s-ar numi ele şi în orice fel de tratat ar fi incluse, nu se mai justifică într-o Uniune Europeană în care democraţia şi justiţia ar trebui să prezinte suficientă încredere pentru ca investitorii să nu aibă nevoie de un sistem de justiţie paralel.

Cu toate că aceste tratate bilaterale de protecţie a investiţiilor au o perioadă limitată de valabilitate, care în cazul României a expirat deja pentru majoritatea înţelegerilor, niciun guvern nu a avut înţelepciunea de a le denunţa lăsându-le să se prelugească automat conform prevederilor.

De aceea, Coaliţia STOP TTIP România, în numele celor 24.000 de cetăţeni care au semnat Iniţiativa Cetăţenească Europenă Independentă şi a cetăţenilor afectaţi de despăgubirile nesimţite pretinse de investitori cere public denunţarea tuturor tratatelor bilaterale de protecţie a investiţiilor, stoparea negocierilor TTIP şi neratificarea tratatului CETA.

Orice alte tratate ce se doresc a fi încheiate între state vor trebui să respecte legile europene, principiul transparenţei şi democraţiei şi interesul cetăţenilor.

Campania Stop TTIP este susţinută de către o alianţă de peste 500 de organizaţii ale societăţii civile, organizaţii de protecţie a consumatorului, grupuri de mediu şi sindicate din întreaga Europă.

Coaliţia STOP TTIP România este compusă din cei peste 24.000 de cetăţeni semnatari şi următoarele organizaţii:

Fundaţia TERRA Mileniul III, ActiveWatch, Grupul de Intervenţie Civică, Asociaţia România Fără EI, Alburnus Maior – Salvaţi Roşia Montană, Mining Watch, Miliţia Spirituală, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă de la Pungeşti, Centrul pentru Resurse Civice, Asociaţia de Sprijin şi Întrajutorare Solidaritatea, România Vie, Asociaţia Edelvais, Greenpeace România, Comunitatea Uniţi Salvăm, R9TM, Grupul Fără Fracturare, Neuer Weg, Agent Green, Asociaţia Reper 21, Green Tourism, Asociaţia Pro Educaţie, Istorie şi Cultură, Asociaţia Mai Bine."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne