Deputaţi ai partidului Die Linke, spionaţi de serviciile secrete germane

Vicepreşedinta parlamentului german şi deputat al partidului Die Linke (Stânga), Petra Pau.
Vicepreşedinta parlamentului german şi deputat al partidului Die Linke (Stânga), Petra Pau. (Boris Streubel / Bongarts / Getty Images)

Guvernul german se arată divizat cu privire la faptul că serviciile secrete interne (BfV) supraveghează mai mulţi deputaţi de stânga din Bundestag. Ziarul Der Spiegel a dezvăluit că 27 din cei 72 de deputaţi ai partidului Die Linke (Stânga), care reprezintă peste o treime din întregul grup parlamentar, inclusiv vicepreşedinta parlamentului, Petra Pau, fac obiectul unei supravegheri. Ministrul justiţiei şi omologul său de la dezvoltare au considerat măsura 'intolerabilă', în timp ce ministrul de interne o consideră justificată, notează miercuri ziarul La Vanguardia.

Deşi este un lucru ştiut şi tolerat de mult timp de parlamentari, de data aceasta reacţia a fost virulentă. Gregor Gysi, şeful grupului parlamentar al partidului Die Linke şi unul dintre supravegheaţi spune că 'Bundestagul ar trebui să controleze serviciile secrete, nu invers' şi a trimis o scrisoare cancelarului, preşedintelui federal şi preşedintelui parlamentului. Acesta şi-a exprimat înţelegerea faţă de cei afectaţi, ca şi unii reprezentanţi ai Verzilor şi ai SPD, ceea ce este o noutate. Potrivit Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV), supravegherea se limitează la urmărirea activităţilor şi declaraţiilor lor publice, dar Gysi spune că sunt minciuni, având în vedere că supraveghearea include 'metode specifice serviciilor secrete'.

Mulţi deputaţi cred că telefoanele şi computerele lor sunt urmărite, deşi nu se recunoaşte. Supravegherea pleacă de la supoziţia că cei urmăriţi reprezintă un 'pericol' la ordinea stabilită şi merită să fie supravegheaţi asemeni neonaziştilor. Chiar dacă incompetenţa ambiguă a BfV faţă de cei din urmă a fost amplu dovedită în noiembrie. Atunci s-a aflat că principalul grup de nazişti din ţară au ucis în ultimii 20 de ani zece persoane, au comis numeroase jafuri şi atentate cu bombă, fără să fie descoperiţi, deşi în anturajul lor erau infiltraţi informatori şi agenţi ai BfV, sau poate tocmai de aceea.

Umbra acelui caz, alături de supravegherea deputaţilor, este cea care irită acum spiritele. BfV recunoaşte cheltuirea a 360.000 de euro pe an pentru supravegherea partidului Die Linke, un amestec de social-democraţi şi post-comunişti. Cu o sută de mii mai puţin decât cei folosiţi la supravegherea naziştilor din NPD. Potrivit lui BfV este vorba de 'extremişti' de stânga, iar faptul că Petra Pau a fost aleasă cu votul a peste jumătate din Bundestag, pentru a ocupa funcţia, este irelevant faţă de imperativul de 'protecţie constituţională' care intră în sarcina serviciilor secrete. Este vorba şi de reminiscenţa unei tradiţii, care datează de pe vremea autocraţiei prusace, potrivit căreia statul este o instituţie superioară, anterior, drepturilor.

Are însă legătură şi cu metodele de intimidare folosite de presă şi instituţii faţă de singurul partid politic care pune în chestiune aspecte centrale ale establishment-ului german, precum austeritatea neoliberală, folosirea armatei în războaiele de după 1999, sau solidaritatea cu Palestina, chestiuni care atrag acuzaţii kafkiene de antisemitism din partea mass-mediei. Marţi s-a aflat şi că din 2008 poliţia berlineză a strâns peste 4 milioane de date, prin conectarea la telefoanele mobile, pentru a întocmi o listă de persoane şi adrese aflate în apropierea locurilor în care au fost incendiate maşini. În pofida acestui abuz, nu a reuşit să identifice niciun singur suspect legat de incendierea a peste 500 de maşini care ard anual în Berlin.