20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei

Dezbaterea cu tema ”România la Consiliul Europei-trecut şi perspective” , Casa Titulescu, 7 octombrie 2013
Dezbaterea cu tema ”România la Consiliul Europei-trecut şi perspective” , Casa Titulescu, 7 octombrie 2013 (Epoch Times România)

”Cei douăzeci de ani de participare a României la Consiliul Europei reprezintă 20 de ani de consolidare a democraţiei şi a statului de drept, implementarea unor standarde. Interesul instituţiei de la Strasbourg pentru România rămâne unul susţinut”, a afirmat preşedintele delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Ionuţ Stroe, în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Europeană Titulescu. Gyorgy Frunda, fost preşedinte al Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a arătat în schimb ce trebuie să facă Consiliul Europei pentru ca să nu-şi piardă importanţa în competiţia cu UE.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, care a moderat dezbaterea cu tema „România la Consiliul Europei – trecut şi perspective”, dedicată aniversării a 20 ani de la aderarea României la Consiliul Europei, a explicat importanţa acestui moment aniversar pentru ţara noastră, care reprezintă „o ocazie pentru a privi la parcursul pe care l-a avut România în drumul către democratizare şi consolidarea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale în România”.

Aurescu a subliniat că „în tot acest interval de timp, Consiliul Europei a fost un partener constant şi fidel al României, dovadă a importanţei pe care o are această organizaţie pentru Europa în domeniul promovării culturii democratice, a bunei guvernări şi a respectului între naţiunile membre ale Consiliului. Impactul aderării României a fost şi rămâne fundamental - un şir de transformări profunde ale României, de la mentalităţi la cadrul normativ, constituţional şi instituţional, aceste reforme constituind totodată factori esenţiali în procesul aderării ulterioare a României la Uniunea Europeană”.

Oficialul român a reiterat angajamentul României de a contribui la procesele lansate sub egida Consiliului care au rolul de a întări principiile drepturilor omului, statului de drept şi ale democraţiei în Europa şi în lume, inclusiv prin răspândirea lor în vecinătatea României. Aurescu a amintit în acest sens contribuţiile concrete ale României, de exemplu, organizarea în perioada 18-19 octombrie 2013, de către MAE şi Comisia de la Veneţia a conferinţei ”Partidele politice - factori-cheie în dezvoltarea politică a societăţilor democratice”, care urmărea să realizeze un transfer de expertiză democratică din partea Consiliului Europei, inclusiv a României, pentru statele din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

De asemenea, secretarul de stat s-a referit la impactul pozitiv al Consiliului asupra creării în şi de către România a unui veritabil model, larg recunoscut la nivel european, privind relaţiile interetnice, România fiind şi primul stat care a ratificat Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale.

Şi Gyorgy Frunda, fost preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prezent şi el la eveniment, a afirmat: ”comunităţile maghiare au reuşit cu ajutorul Consiliului Europei şi apoi pe cont propriu să construiască un model de apărare şi dezvoltare a identităţii minorităţilor apreciat în toată Europa”. În opinia sa, ”Consiliul Europei nu ne-a ajutat doar să adoptăm legi, să redactăm regulamente care au devenit obligatorii, ci şi să schimbăm mentalităţi”.

Liderul UDMR a mai arătat că în prezent există o competiţie între UE şi Consiliul Europei ”iar Consiliul Europei va rămâne important doar dacă cei trei piloni ai săi – democraţie, stat de drept şi drepturile omului – rămân la el, iar UE nu creează alte organisme în aceste domenii. De exemplu înfiinţarea Agenţiei Drepturilor Omului de la Viena de către UE slăbeşte CEDO”.

Consiliul Europei va rămâne important doar dacă cei trei piloni ai săi – democraţie, stat de drept şi drepturile omului – rămân la el, iar UE nu creează alte organisme în aceste domenii. De exemplu înfiinţarea Agenţiei Drepturilor Omului de la Viena de către UE slăbeşte CEDO.

La rândul său, Ionuţ Stroe, preşedintele delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a subliniat că succesul şi activitatea României la Consiliul Europei au fost apreciate de Jean Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi de alţi oficiali care au vizitat ţara noastră. ”România are o bună cooperare cu Republica Moldova şi a ajutat la îmbunătăţirea raportului Consiliului Europei privind starea democraţiei şi funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova”.

Catrinel Brumar, agentul guvernamental român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a subliniat şi ea că intrarea în vigoare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pentru România a însemnat ”includerea într-un sistem considerat un model în lume”. Pe de altă parte, România a furnizat Curţii ocazia să se pronunţe în cauze complet noi precum necesitatea existenţei unui proces echitabil în materie penală. Brumar a ţinut să sublinieze şi că România nu se mai află în prezent în primele cinci state care furnizează cauze de încălcare la CEDO, ci ”este pe locul 6 acum la furnizarea de cauze iar, raportul neîncălcare/condamnare este favorabil acum”.

România la Consiliul Europei

România a fost invitată să adere la Consiliul Europei (CoE) prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri (CM), adoptată la 4 octombrie 1993. La 7 octombrie 1993, România a semnat documentele statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu ocazia primului Summit al CoE, desfăşurat la Viena.

Aderarea la CoE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a contribuit la promovarea demersurilor României vizând integrarea în Uniunea Europeană (UE) şi apartenenţa la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). În perioada noiembrie 2005-mai 2006, România a deţinut Preşedinţia Consiliului de Miniştri.

alte articole din secțiunea Interne