154 de ani de la Unirea Principatelor Române

Steagul României.
Steagul României. (Andrei Popescu/Epoch Times România)

Festivităţile dedicate sărbătoririi a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române vor atrage, joi, la Iaşi, câteva mii de persoane. Printre oficialităţile invitate să participe la manifestările din acest an se numără şi prim-ministrul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

Primăria Iaşi a finalizat pregătirile pentru manifestările programate în piaţa centrală a oraşului, echipe ale municipalităţii instalând deja scena pe care vor urca oficialităţile, informează realitatea.net.

Ceremonia din Piaţa Unirii va începe la ora 9.00, cu un concert folcloric susţinut de Maria Dragomiroiu, Petrică Mâţu Stoian, Veta Biriş, Laura Lavric, Zinaida Julea şi Nicolae Hlib, în vreme ce festivităţile oficiale sunt programate să înceapă la ora 10.00, când va fi intonat Imnul naţional, după care va avea loc un ceremonial religios. Vor urma discursurile oficialităţilor prezente la eveniment, depunerea de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea militarilor, iar în final participanţii se vor prinde în hora Unirii.

După manifestările oficiale va continua momentul folcloric. Oficialităţile prezente vor merge la Biserica "Trei Ierarhi", unde vor depune coroane de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Începând cu ora 12.00, tot în centrul oraşului, primăria va oferi 5.000 de porţii de fasole şi vin fiert.

Ziua de 24 ianuarie se va încheia la Iaşi cu retragerea cu torţe a militarilor pe bulevardul Ştefan cel Mare al municipiului, după care în Piaţa Palatului Culturii este programat un concert susţinut de Zdob şi Zdub, Iris şi Ruby.

Preşedintele Traian Băsescu nu va participa în cursul zilei de joi la ceremoniile organizate la Iaşi şi la Focşani pentru sărbătorirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, a precizat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

Aproape 1.300 de angajaţi ai MAI, mobilizaţi la Focşani şi Iaşi

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor, aproximativ 1.300 de poliţişti, jandarmi şi pompieri vor asigura menţinerea ordinii şi liniştii publice în municipiile Iaşi şi Focşani, unde joi, vor fi organizate manifestări publice, cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii.

Totodată, pe lângă măsurile pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, structurile Ministerului Afacerilor Interne informează că vor organiza o serie de activităţi prilejuite de sărbătorirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859).

Astfel, Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale va organiza, joi, 24 ianuarie, la Ateneul Popular Maior Gh. Pastia, din Focşani, o expoziţie documentară dedicată Unirii de la 1859. De asemenea, la Iaşi, două detaşamente ale Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni, respectiv Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, vor defila, alături de angajaţi ai MApN, în Piaţa Unirii.

În Capitală, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne vor organiza o serie de evenimente dedicate sărbătoririi a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. La Muzeul Naţional de Istorie a României va avea loc un simpozion în cadrul căruia vor fi susţinute comunicări pe teme specifice acestui moment de sărbătoare (Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Matrice sigilare cu steme individualizând Unirea Principatelor Române, Corpul pompierilor în perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza).

La sediul central al Arhivelor Naţionale va fi organizată o expoziţie cu tema Documente ale Unirii, în vreme ce la sediul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” va avea loc un ceremonial militar-religios, precum şi depuneri de coroane de flori.

Unirea Principatelor, sărbătorită la MNAR

Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) va marca, de asemenea, celebrarea a 154 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române sub guvernarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul expoziţiei ”Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930)”.

Expoziţia, care va rămâne deschisă până pe 13 februarie 2013, va putea fi vizitată gratuit joi, 24 ianuarie, iar în aceeaşi zi, de la ora 16.30, vizitatorii vor putea lua parte la un tur ghidat gratuit, pentru care sunt 20 de locuri disponibile. Participarea se face numai pe baza de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro, anunţă organizatorii prin intermediul unui comunicat.

Expoziţia ”Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930)”, explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, vor fi expuse vizitatorilor, acestea fiind create în perioada 1830 - 1930 de artişti precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia ilustrează traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte şi a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Seniorii din Bucureşti vor sărbători, de asemenea, Ziua Unirii Principatelor Române, joi, începând cu ora 12.00. Aproximativ 45 de seniori au confirmat prezenţa la întâlnirea cu profesorul Petru Demetru Popescu, istoric, scriitor şi publicist, care va discuta despre Unirea Principatelor Române, în cadrul unui eveniment organizat de Clubul Seniorilor din sectorul 6.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar.

alte articole din secțiunea Cultură