13 ruşi acuzaţi de SUA pentru amestec în alegerile prezidenţiale. Rusia respinge acuzaţiile

Robert Mueller, şeful Comisiei Speciale care anchetează presupusele legături ale lui Donald Trump cu Rusia
Robert Mueller, şeful Comisiei Speciale care anchetează presupusele legături ale lui Donald Trump cu Rusia (SAUL LOEB/AFP/Getty Images)

13 persoane şi trei companii din Rusia au fost acuzate de manipulare a alegerilor, fraudă bancară şi furt agravat de identitate.

Procurorul special american Robert Mueller şi echipa sa au acuzat 13 cetăţeni ruşi şi trei companii ruse de amestec în procesul politic al SUA, a confirmat vineri Departamentul Justiţiei.

Actul de acuzare include o schemă în valoare de mai multe milioane de dolari, care se întinde din 2014 şi până în prezent, şi care include inclusiv alegerile prezidenţiale din 2016.

Inculpaţii mai sunt acuzaţi şi de un complot elaborat de compromitere a democratei Hillary Clinton şi promovarea campaniei preşedintelui Donald Trump, prin utilizarea de postări false cu caracter învrăjbitor pe reţelele de socializare şi de reclame achiziţionate în numele unor cetăţeni americani, pe diverse platforme de socializare. Actul de acuzare susţine că obiectivul final al grupului a fost acela de a „semăna discordie în sistemul politic american”.

De asemenea, Evgheni Prigozhin, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, este acuzat că ar fi administrat grupul cu sediul în Sankt Petersburg.

Prigozhin a declarat agenţiei ruse de ştiri RIA că nu este tulburat de acuzaţii, precizând că americanii sunt foarte emotivi şi văd ceea ce doresc să vadă.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că acuzaţiile sunt „absurde”.

Acuzaţiile mai includ şi conspiraţie, fraudă bancară şi furt agravat de identitate şi decurg din investigaţia desfăşurată de Mueller asupra potenţialei colaborări ilegale între campania lui Trump şi Kremlin.

Adjunctul procurorului general american, Rod Rosenstein, a declarat că actul de inculpare „nu include nicio acuzaţie că vreun cetăţean american ar fi fost un participant conştient la această activitate ilegală”.

Rosenstein a adăugat că acuzaţiile nu înseamnă că activitatea ruşilor a avut un efect asupra rezultatului alegerilor prezidenţiale.

Preşedintele Trump a scris pe Twitter că, de fapt, campania sa „nu a făcut nimic greşit”.

Mişcarea lui Mueller are loc după a ieşit la iveală faptul că un e-mail trimis de Susan Rice, fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe, a dezvăluit că fostul preşedinte Barack Obama a avut o întâlnire în Biroul Oval cu fostul director FBI James Comey şi cu fostul procuror general interimar Sally Yates, unde s-a discutat despre investigaţia legată de Trump şi Rusia. Întâlnirea a avut loc în data de 5 ianuarie 2017, cu 15 zile înainte ca Donald Trump să fie investit în funcţia de preşedinte al SUA. E-mailul contrastează puternic cu declaraţiile publice făcute de fostul preşedinte Barack Obama, care susţine că nu a fost implicat în investigaţiile FBI asupra lui Donald Trump şi Hillary Clinton.

În acelaşi timp, mii de mesaje text obţinute de inspectorul general al Departamentului Justiţiei au dezvăluit că principalul agent FBI în cazurile Clinton şi Trump, Peter Strzok, şi un avocat FBI, Lisa Page, au avut o atitudine clar părtinitoare în favoarea lui Clinton şi împotriva lui Trump.

Unul dintre mesajele text, obţinut de Congresul SUA, dezvăluie o conversaţie între Strzok şi Page în care cei doi au menţionat o întâlnire pe care au avut-o în biroul directorului adjunct al FBI de la acea vreme Andrew McCabe (acum demisionat), în cadrul căreia s-a discutat despre o „poliţă de asigurare” împotriva lui Trump în cazul în care acesta urma să fie ales preşedinte.

Acea poliţă de asigurare pare să fi fost o referire la investigaţia FBI asupra presupusei colaborări a campaniei lui Trump cu guvernul rus. Investigaţia a fost folosită iniţial, prin scurgeri selective, pentru a submina campania prezidenţială a lui Donald Trump şi, ulterior, a fost utilizată pentru a-l forţa pe proaspătul preşedinte american să se retragă din Biroul Oval prin punere sub acuzare.

Totuşi, noile dezvăluiri arată că investigaţia FBI a fost în mare parte bazată pe un material al democraţilor americani – cunoscut sub numele de Dosarul Steele – care a fost plătit de campania lui Clinton şi Comitetul Naţional Democrat.

Dosarul, realizat de firma Fusion GPS cu ajutorul fostului spion britanic Christopher Steele, a fost folosit de FBI pentru a obţine un mandat de supraveghere pe baza legii FISA împotriva lui Carter Page, un voluntar în campania prezidenţială a lui Trump.

Un memoriu al Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor ce a fost publicat în 2 februarie arată că FBI şi Departamentul Justiţiei au ascuns sursa (şi finanţatorii) acuzaţiilor conţinute în dosarul respectiv în momentul în care au făcut cererea de monitorizare Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine – o infracţiune penală.

Mandatul de spionare pe numele lui Page ar fi fost folosit pentru a-i spiona pe toţi cei conectaţi cu el după regula "trei verigi - three hops" a NSA, inclusiv membri ai echipei lui Trump şi persoane care cu care a avut contact pe o perioadă de cinci ani în urmă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe