12.000 de tone de coji de portocale au dat viaţă unei păduri

Deşeurile agricole au servit nu numai pentru a regenera o pădure, ci şi pentru a sechestra o cantitate semnificativă de carbon fără costuri.
Acesta este terenul acoperit cu coji şi pulpă de portocale
Acesta este terenul acoperit cu coji şi pulpă de portocale (Credit: Daniel Janzen şi Winnie Hallwachs)

Natura poate remedia aproape orice daună cauzată de fiinţa umană. Viaţa de pe planetă este în pericol dacă specia noastră nu acţionează în mod responsabil. Pământul este înţelept şi această poveste, care a început să fie scrisă acum 20 de ani, este o dovada elocventă.

În anul 1997, 1.000 de camioane încărcate cu coji şi pulpă de portocale au ajuns într-o zonă stearpă dintr-un parc naţional din Costa Rica. Vehiculele au depozitat pe acest teren, în mod deliberat, cele 12.000 de tone de citrice pe care le transportau. 20 de ani mai târziu, zona este acoperită cu păduri luxuriante şi podgorii dese.

O echipă condusă de cercetătorii de la Universitatea Princeton din SUA a examinat recent solul pe care au fost depozitate cojile de portocale. Şi, spre marea lor surprindere, au descoperit o creştere a biomasei aeriene de 176% în zona de 3 hectare studiată. Rezultatele au fost publicate în revista Restoration Ecology.

Responsabilii studiului au fost ecologiştii de la Princeton, Daniel Janzen şi Winnie Hallwachs. Ambii şi-au concentrat jumătate din carieră pentru a asigura viitorul ecosistemelor pădurilor tropicale, care sunt pe cale de dispariţie.

O propunere atractivă

Proiectul de conservare a fost experimental. La mijlocul anilor '90, Janzen şi Hallwachs au prezentat o propunere atractivă pentru Del Oro, un producător de suc de portocale. Ideea a fost următoarea: dacă firma respectivă ceda o parte din terenurile sale forestiere către Area de Conservación Guanacaste, ar fi putut depune, fără costuri, resturile cojilor de portocale pentru biodegradarea acestora, pe terenurile degradate din interiorul parcului.

(Universidad de Princeton)

Del Oro a fost de acord. După un an de la semnarea contractului, compania a descărcat cele 12.000 tone de coji şi pulpă. Speranţele companiei şi ale anchetatorilor erau mari, dar totul a fost oprit în instanţă.

(Universidad de Princeton)

TicoFruit, o companie rivală, a dat în judecată compania Del Oro, argumentând că aceasta a „contaminat un parc naţional“. Compania rivală a câştigat cazul în faţa Curţii Supreme din Costa Rica, astfel că, pământul acoperit cu cojile de portocală a fost uitat în următorii 15 ani.

Totul a fost oprit până în 2013. Timothy Treuer, co-autor al studiului şi student absolvent în cadrul Departamentului de Ecologie şi Biologie Evolutivă de la Universitatea Princeton, împreună cu Janzen, trebuiau să ţină o dezbatere privind starea proiectului din Costa Rica. Nimeni nu făcuse o evaluare exhaustivă, aşa că Treuer a decis să se deplaseze să vadă ce s-a schimbat în ultimul deceniu.

Rezultate spectaculoase

Surpriza a fost imensă. Cercetătorul a relatat că a călătorit de două ori în zonă deoarece nu a reuşit să o recunoască de prima dată. "Terenul era complet acoperit cu pomi şi viţă de vie, încât nu am putut vedea semnalul înalt de peste doi metri, care se afla la numai câţiva metri de drum“, a spus Treuer. "Era necesar să studiem unele valori foarte solide pentru a cuantifica exact ceea ce se întâmplă şi pentru a detalia acest lucru uimitor, adică diferenţa dintre zonele fertilizate şi cele nefertilizate“.

(Universidad de Princeton)

Pentru a evalua schimbările din zonă, cercetătorii au împărţit mai multe tranşe în interiorul zonei care a fost tratată cu resturile de portocale. Erau linii paralele de 100 de metri lungime în toată pădurea, unde s-au măsurat şi etichetat toţi arborii mai mici de 3 metri pentru a stabili eventuala creştere cauzată de cojile de portocale.

Pentru a face comparaţia, cercetătorii au stabilit o tranşă similară în păşunea pe peste drum, zonă care nu a fost acoperită cu portocale.

(Universidad de Princeton)

Ceea ce au descoperit a fost surprinzător. Zona tratată avea un pământ mai bogat, cu mai multă biomasă per copac şi o diversitate mai mare de specii de arbori.

Deşeurile agricole au servit nu numai pentru a regenera o pădure, ci şi pentru a sechestra o cantitate semnificativă de carbon fără nici un cost. Stocarea în formaţiuni geologice este denumită şi sechestrare. "Acesta este unul dintre singurele cazuri pe care le-am auzit de unde puteţi avea o sechestrare negativă a carbonului", spune Treuer. "Nu este doar un win-win între companie şi parcul local. Este o victorie pentru toţi".

Articol ştiinţific de referinţă: Restoration Ecology: Low-cost agricultural waste accelerates tropical forest regeneration

Mai multe informaţii: Phys.Org: Orange is the new green: How orange peels revived a Costa Rican forest , Mongabay: Re-peeling the effects of degradation: low-tech application of orange crop waste shows potential to restore tropical forests

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință