Campania "Spuneţi NU Discriminării" lansată în România

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti au lansat în România, vineri, la Palatul Parlamentului, campania "Spuneţi NU Discriminării".

"Ce cred că este foarte important ca această campanie să obţină este ca cetăţeanul de rând să identifice discriminarea şi să aibă o reacţie la aceasta şi aici un rol important îl are CNCD de a primi aceste petiţii de la cetăţeni şi de a rezolva cazurile de discriminare. Deci, să nu trecem nepăsători pe lângă discriminările din jurul nostru, pentru că, de fapt, suntem toţi cetăţeni ai aceleiaşi societăţi şi suntem egali", a declarat Mariana Niţelea, director la Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti.

Campania va urmări să informeze publicul larg asupra conţinutului discriminării şi asupra mecanismelor de combatere a acesteia, precum şi să-i atragă pe parlamentarii români să-şi însuşească principiul enunţat în anexa Recomandării R (97) 20 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei referitoare la nefolosirea unui "discurs de ură", a spus Mariana Niţelea.

Totodată, campania îşi propune să-i ajute pe profesioniştii din mass-media să fie bine pregătiţi în prezentarea cazurilor de discriminare şi de diversitate culturală.

Lansată cu o zi înainte de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, campania europeană se va desfăşura în România pe parcursul a patru luni, până pe 20 iulie.

Lansarea a avut loc în cadrul mesei rotunde "Spuneţi NU Discriminării". Cu acest prilej, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a declarat că într-o perioadă de criză subiectul minorităţilor naţionale şi în special subiectul comunităţii roma poate fi un "instrument de manipulare, chiar politică, pe anumite segmente".

"În perioada de criză actorii politici au tendinţa să caute ţapi ispăşitori", susţine Csaba Asztalos.

El a spus că distanţa socială faţă de persoanele aparţinând etniei rome este mult mai mare decât în cazul celor care au altă naţionalitate sau credinţă.

Csaba Asztalos a precizat că multe petiţii (un procent cuprins între 40 şi 60%) venite la CNCD privesc discriminarea faţă de ţigani.

Persoanele aparţinând acestei etnii reclamă aspecte legate de segregare în educaţie, utilizarea unui limbaj şi comportament discriminatoriu în spaţiul public, articole de presă, comentarii, probleme de acces la muncă, precum şi în spaţii publice, a informat preşedintele CNCD.

"În audiovizual cred că nu putem să vorbim în mod foarte clar despre discriminare, sunt însă anumite tendinţe de generalizare de exemplu sau de folosire a apartenenţei etnice în context negativ atunci când nu are nicio relevanţă acest lucru', a afirmat Szasz Attila, membru al CNA.

Nu în ultimul rând, preşedintele executiv al Partidei Romilor, Ivan Gheorghe, a spus că în România există discriminare şi rasism în special împotriva minorităţii pe care o reprezintă.