Un compus din rodie îmbunătăţeşte funcţia cardiacă cu până la 80% la şoarecii cu insuficienţă cardiacă

De fiecare dată când mănânci un fruct de rodie suculent, bacteriile din intestinul tău pot produce un metabolit natural numit urolitină A. Acest compus puţin cunoscut face valuri.

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au acordat o atenţie deosebită urolitinei A, deoarece aceasta pare să aibă proprietăţi antiinflamatorii, antioxidante, antitumorale şi anti-îmbătrânire, potrivit ScienceAlert.

Dovezile iniţiale obţinute la oameni sugerează chiar că urolitina A poate ajuta organismul să elimine părţile îmbătrânite sau deteriorate ale celulelor noastre, îmbunătăţind astfel starea generală de sănătate a acestora.

Acum, pentru prima dată, cercetătorii de la King's College London (KCL) au găsit dovezi că urolitina A poate activa o proteină care joacă un rol cheie în sănătatea inimii.

În modelele de şoareci cu inima rigidă şi cu insuficienţă cardiacă, urolitina A a îmbunătăţit indicatorii funcţiei cardiace cu până la 80% în comparaţie cu animalele netratate, potrivit unui comunicat de presă al KCL.

Rezultatele sunt publicate în revista Science Advances, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Britanice pentru Inimă.

Rezultatele le dau speranţe cercetătorilor că urolitina A ar putea fi o opţiune terapeutică neidentificată până acum pentru o formă comună de insuficienţă cardiacă.

Aceasta se numeşte insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie conservată (HFpEF), o afecţiune cardiovasculară care apare atunci când inima încă se contractă normal, dar este prea rigidă pentru a se relaxa corespunzător în timpul fazei de umplere.

Este foarte dificil de tratat. Poate că urolitina A ar putea ajuta la acoperirea acestei lacune.

„Acest lucru ridică posibilitatea interesantă de a dezvolta noi tratamente care să îmbunătăţească rezultatele clinice şi calitatea vieţii persoanelor care trăiesc cu această afecţiune”, spune Joseph Burgoyne, cercetător în domeniul cardiovascular şi autor principal al studiului.

„Deşi nu există suficiente dovezi care să sugereze că oamenii ar trebui să consume rodii pentru a trata insuficienţa cardiacă, aceste descoperiri ridică posibilitatea ca abordările alimentare care sporesc producţia de urolitină A sa poată contribui la ameliorarea acestei afecţiuni.”

Studiul s-a bazat pe cercetări efectuate pe şoareci, precum şi pe ţesut cardiac uman obţinut din celule stem în laborator.

La şoarecii cu inima rigidă şi cu insuficienţă cardiacă, urolitina A a redus formarea de cicatrici la nivelul inimii şi a ajutat organul să se relaxeze corespunzător între bătăi.

Acest lucru a dus, în cele din urmă, la reducerea presiunii din interiorul inimii, care, în caz contrar, poate duce la acumularea de lichid şi la o mărire dăunătoare a inimii.

Pentru a vedea dacă aceste rezultate încurajatoare s-ar putea extinde şi la specia noastră, Burgoyne şi colegii săi au testat urolitina A pe ţesut cardiac uman cultivat în laborator.

Într-adevăr, metabolitul a ajutat acest ţesut cardiac să se contracte şi să se relaxeze mai repede, probabil prin activarea unei proteine numite PKGIα.

Această proteină este implicată în scăderea tensiunii arteriale şi ajută inima să se relaxeze din nou după o bătaie.

„Descoperirile noastre identifică o ţintă terapeutică complet nouă şi arată că urolitina A poate activa această cale pentru a îmbunătăţi relaxarea inimii şi a reduce severitatea bolii”, explică Burgoyne.

În prezent, există foarte puţine tratamente disponibile pentru persoanele care suferă de HFpEF.

Multe terapii consacrate pentru insuficienţa cardiacă se concentrează pe a ajuta un organ slăbit să continue să pompeze. Dar aceasta nu este o problemă la cei cu HFpEF.

În această afecţiune, inima continuă să pompeze corespunzător, dar are dificultăţi în a se relaxa între fiecare bătaie.

„Acest tip de insuficienţă cardiacă devine din ce în ce mai frecvent pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte şi ratele de obezitate şi diabet cresc”, explică Burgoyne.

„În ciuda impactului său tot mai mare, opţiunile de tratament rămân limitate, din cauză că boala este complexă şi variază considerabil de la un pacient la altul.”

Pentru a stabili dacă urolitina A ajuta efectiv la tratarea insuficienţei cardiace la pacienţii cu HFpEF, va fi necesar un studiu randomizat controlat care să implice o cohortă numeroasă şi diversă de participanţi.

Studiul actual s-a concentrat doar pe şoareci masculi, deşi femeile tind să sufere de HFpEF mai mult decât bărbaţii.

Totuşi, studiile preclinice sugerează că există diferenţe dependente de sex în modul în care inimile rozătoarelor răspund la stresul metabolic şi hipertensiv.

Prin urmare, nu este clar dacă aceste rezultate se vor aplica şi în cazul femeilor.

„Deşi aceste descoperiri sunt promiţătoare, beneficiile au fost observate până acum la animale şi la ţesut uman modificat genetic, aşa că sunt necesare studii clinice cu oameni pentru a testa dacă această abordare este eficientă pentru pacienţi”, spune James Leiper, director de cercetare la British Heart Foundation.

„Între timp, o dietă sănătoasă şi echilibrată rămâne una dintre cele mai bune modalităţi de a avea grijă de inima dumneavoastră.

„Consumul abundent de fructe şi legume este asociat cu o sănătate cardiacă mai bună, dar este important să reţinem că niciun aliment, luat separat, nu poate preveni sau trata bolile cardiace.”