Percepţii inversate: Germanii se cred donatori generoşi trataţi cu ingratitudine, străinii le răspund cu simboluri naziste

În Germania, cetăţenii se simt nedreptăţiţi. Îşi percep ţara ca un donator generos care oferă bani cash câştigaţi prin muncă grea, unor populaţii care şi-au lăsat finanţele să se ruineze. Contribuabilii germani donează pentru a-i ajuta pe cei mai puţin harnici decât ei şi ce primesc în schimb? Nimic altceva decât ingratitudine şi insulte, consideră unii germani, potrivit BBC.
Steagul Germaniei (Mihuţ Savu / Epoch Times)
Epoch Times România
02.04.2013

În Germania, cetăţenii se simt nedreptăţiţi. Îşi percep ţara ca un donator generos care oferă bani cash câştigaţi prin muncă grea, unor populaţii care şi-au lăsat finanţele să se ruineze. Contribuabilii germani donează pentru a-i ajuta pe cei mai puţin harnici decât ei şi ce primesc în schimb? Nimic altceva decât ingratitudine şi insulte, consideră unii germani, potrivit BBC.

În afara Germaniei, percepţiile sunt inversate. În loc de recunoştinţă pentru darurile lor, germanii simt răceala ingratitudinii pentru condiţionalităţile impuse, sau înfierbântarea insultei. Cotidianul spaniol El Pais a publicat, iar ulterior şi-a cerut scuze, un articol în care a relatat că cancelarul conservator Angela Merkel 'a declarat ca Hitler război restului continentului'. Protestele anti-austeritate la sud de Alpi sunt însoţite de obicei cu pancarte pe care se află svastici şi imagini ale politicienilor germani cu mustaţă ca Hitler.

În Marea Britanie, ziarul Daily Mail a vorbit despre modul în care au fost gestionate evenimentele din Cipru drept 'unul dintre cele mai urâte şi mai imorale acte politice din timpurile moderne'. A asemănat Germania cu un criminal de rând, din cauza modului în care au fost vizate iniţial depozitele deponenţilor. 'Oamenii care jefuiesc bătrânele în stradă, sau iau cu asalt maşinile blindate cu bani sunt etichetaţi drept hoţi', a scris ziarul.

Daily Telegraph a făcut aluzie la un nou imperiu german. Modul în care s-a ocupat Germania de criza din Cipru a fost 'tonul autentic al unei puteri imperiale. Astăzi puterea este Germania. Am auzit destule minciuni, le spun germanii cu trufie ciprioţilor, acum să tăceţi şi să faceţi ce vă spunem''.

Cum privesc lucrurile germanii? Uneori sunt şocaţi şi au obiecţii puternice faţă de folosirea simbolurilor naziste - afişarea lor, atât zvastica cât şi salutul nazist, este ilegală în Germania. Atunci când BBC a vorbit cu germani la Poarta Brandenburg, unde se adună turişti din întreaga Germanie, mulţi au spus că au fost foarte supăraţi când au văzut poze cu astfel de simboluri pe străzile din Nicosia, Madrid sau Atena.

Sentimentul dureros resimţit este universal. Jan Schaefer, editorul economic al ziarului Bild, cel mai popular din Germania, a declarat pentru BBC că imaginile care compară Germania cu statul nazist sunt jignitoare. 'Dacă te întorci înapoi cu 70 ani pentru a rezolva o problemă de astăzi, nu poţi face asta. Pentru mine şi pentru familia mea este o prostie', a declarat el.

Naţionaliştii greci spun că Germania dictează politica ţării lor şi a Ciprului. Dar potrivit lui Schaefer, această opinie ar putea înăspri poziţia Germaniei împotriva unor fonduri de salvare suplimentare din cauza ingratitudinii manifestate faţă de cele anterioare. ''Cu cât o compară mai mult protestatarii pe dna Merkel cu Adolf Hitler, cu atât mai multe persoane se vor înfuria şi spune: 'Colectăm impozite în creştere aici, în Germania, pentru salvarea altor ţări, aşa că de ce sunteţi supăraţi pe noi şi îl comparaţi pe cancelarul nostru cu Adolf Hitler? ' ', a relevat Schaefer.

Pentru moment, acest sentiment de nedreptate este incipient şi apare atunci când vorbeşti cu germanii de rând. Unii politicieni manifestă un disconfort faţă de reacţie. Ministrul de externe Guido Westerwelle a declarat după convenirea acordului asupra Ciprului ca ar fi putut fi tratat diferit. El s-a plâns de 'sloganurile stridente din arena publică şi mass-media care au fost de multe ori nedrepte şi jignitoare'.

O parte din dificultatea Germaniei vine din aceea că este un an electoral, ceea ce înseamnă că niciun politician nu vrea să apară permisiv atunci când vine vorba de a da din banii contribuabililor, care sunt şi alegători. Atunci când ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, s-a adresat la televiziune unui public intern, a sunat mai bine acasă decât în străinătate compararea celor care se plâng de Germania cu nişte copii care nu se descurcă foarte bine la examene: 'E ca la şcoală atunci când obţii note mai bune iar cei care întâmpină dificultăţi devin un pic geloşi', a spus el.

În mod similar, atunci când cancelarul Merkel a declarat la o reuniune a parlamentarilor din partidul ei, CDU, că modelul de afaceri al Ciprului a fost rupt, afirmaţia a sunat bine în întâlnirea privată, dar rău dincolo de graniţele Germaniei, inclusiv în Luxemburg, unde ministrul de externe a acuzat Germania de 'luptă pentru hegemonie'.

Unii germani sunt conştienţi de pericolul ca ţara să fie detestată în contextul în care puterea sa economică creşte. 'Mare atenţie', a scris Sueddeutsche Zeitung. 'Dacă ţara continuă să fie atât de rece văzută va plăti un preţ politic incomensurabil', a notat ziarul.

Duritatea aduce însă dividende în interiorul Germaniei, chiar dacă îşi are preţul ei în afara ei. Germanii rămân ataşaţi de euro în proporţie de doi la unu, potrivit majorităţii sondajelor. Există o nostalgie pentru marca germană, dar nu şi o majoritate în favoarea revenirii la aceasta.

Chiar şi liderii unui nou partid eurosceptic recunosc acest lucru. Bernd Lucke, profesor de economie din Hamburg, care a fondat ''Alternative fuer Deutschland'', crede că aproximativ 25% dintre alegători ar vota pentru un partid anti-euro. 'Partidul meu luptă pentru dizolvarea zonei euro', a declarat el pentru BBC. A menţionat ''suspecţii'' uzuali - Italia, Spania, Grecia şi Portugalia -, dar şi Franţa, ca fiind incompatibili cu o monedă unică care include Germania. 'Suntem martorii tot mai multor plăţi transferate sudului Europei şi vom vedea că problemele din aceste ţări nu sunt rezolvate ci agravate şi mai mult', a spus el.

Acesta este un sentiment obişnuit, deşi nu unanim, în Germania, dar nu înseamnă că germanii vor vota în masă pentru un nou partid în alegerile federale din septembrie. Nimeni nu se aşteaptă ca acesta să fie un partid major în Bundestag (camera inferioară) şi probabil că nu va trece nici pragul pentru a obţine o reprezentare. Partidul va putea însă să ia voturi de la CDU al lui Merkel şi aliaţii acestuia de la guvernare, făcând astfel mai uşor pentru SPD şi Verzi să formeze un guvern.

Merkel rămâne în mod clar superioară oricărui alt politician german în termeni de popularitate. Ea stăpâneşte scena politică germană, potrivit BBC. Dar trebuie să fie foarte atentă, pe de o parte cu cei care sunt tot mai furioşi şi sătui de ceea ce percep ca ingratitudine în afara Germaniei, iar pe de altă parte cu cei care rămân deplin angajaţi faţă de euro şi eforturile germane de a-l păstra.

În spatele tuturor acestor lucruri se află o întrebare şi mai mare: poate un gigant economic să rămână ''o categorie uşoară'' politică? Şi dacă nu, cum face faţă resentimentelor? Poate că Germania a ajuns să se obişnuiască să nu fie iubită, concluzionează BBC.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor