Iohannis condamnă crimele comunismului şi fascismului: Deportări în masă, crime, foamete, tortură, dezinformare

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis luni, 23 august, cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, că memoria victimelor totalitarismelor reprezintă "edificiul imaterial al României moderne".

"Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale şi a sfâşiat teritorii prin împărţirea Europei Centrale şi Răsăritene în sfere de influenţă. Aşa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuinţele şi idealurile naţiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicaţii dezastruoase pentru omenire. Regimurile totalitare au schimbat faţa umanităţii, lăsând în urmă moarte, suferinţă şi răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăţilor europene", a declarat Iohannis.

Şeful statului a subliniat că pierderile de vieţi omeneşti, suferinţele umane, mutilarea generaţiilor, suprimarea celor incomozi regimurilor, precum şi pierderile materiale provocate de noul război constituie bilanţul brutal al acelei tragice perioade.

"Comemorarea victimelor fascismului şi comunismului, a acelor oameni care şi-au sacrificat viaţa şi libertatea în lupta pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar şi a valorilor şi principiilor democratice, reprezintă un gest obligatoriu şi necesar pentru a împiedica evoluţii reprobabile ale istoriei. Milioanelor de oameni care au căzut pradă regimurilor criminale ilegitime trebuie să le menţinem vie memoria prin educarea tinerelor generaţii în spiritul valorilor democratice europene. Uitarea şi prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greşelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocităţi izvorâte dintr-un dispreţ profund la adresa demnităţii umane. Incontestabil, cunoaşterea, asumarea şi transmiterea adevărului istoric sunt singurele căi prin care naţiunea română îşi menţine adeziunea la platforma de idei şi valori europene şi occidentale", a continuat Iohannis.

În opinia liderului de la Cotroceni, evaluarea costurilor acţiunilor lipsite de sens ale totalitarismelor trebuie să fie lecţii cu însemnătate pentru viitor.

"Astăzi, evocăm, totodată, gestul plin de curaj, înfăptuit la 23 august 1944, al Regelui Mihai I, cel care a fost loial naţiunii române şi care, cu responsabilitate şi îndârjire, alături de Armata română, a reuşit să rupă alianţa toxică cu Germania nazistă. Să păstrăm vie lecţia acelui important moment de abilitate politică drept un simbol al verticalităţii, unităţii şi moralităţii. Trăim, în prezent, într-un context marcat de provocări complexe care reclamă acţiuni concrete din partea noastră, a tuturor. Pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară fără precedent, ci şi o piatră de încercare a solidarităţii şi unităţii, exploatată abil de lideri de opinie şi politicieni populişti. Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum şi curentele extremiste şi tentativele de distorsionare a istoriei ameninţă societăţile democratice de la nivel global şi riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrăneşte cu indiferenţă şi pasivitate", a afirmat Iohannis.

Preşedintele a precizat că statul de drept, valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea sunt bunuri câştigate cu preţul vieţii.

"Datoria noastră sacră este să le apărăm şi să le transmitem generaţiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm şi viguros, fiecare dintre noi şi mai ales împreună, împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene şi de abandonare a acestora. Vigilenţa şi sancţionarea rapidă a tuturor derapajelor antidemocratice reprezintă atitudini obligatorii pentru garantarea progresului României europene", a conchis Iohannis.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.